Image 1
Image 2
Ciornă automată

ZILELE CULTURALE POESIS

Zeci de scriitori din ţară şi din Satu Mare, prezenţi la a 33-a ediţie a Zilelor Culturale Poesis

De-a lungul a mai multe zile, 11 - 14 octombrie, Satu Mare, prin preocupările şi strădaniile Revistei Poesis şi ale Centrului Multicultural Poesis, a devenit “Capitala” literaturii române contemporane.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol


La manifestarea culturală au fost premiate și 40 de pălinci de aur din județul Satu Mare

De-a lungul a mai multe zile, 11 – 14 octombrie, Satu Mare, prin preocupările şi strădaniile Revistei Poesis şi ale Centrului Multicultural Poesis, a devenit “Capitala” literaturii române contemporane.

Prin strădania şi dăruirea scriitorilor sătmăreni din colegiul de redacţie al revistei de cultură şi artă “Poesis”, au fost organizate pentru a 33-a oară, manifestările reunite sub genericul “Zilele Culturale Poesis”. Având în vedere faptul că peste puţin timp se vor marca 100 de ani de la trecerea în eternitate a tribunului dr. Vasile Lucaciu, sloganul sub care s-au desfăşurat manifestările a fost “Arta şi cultura, de la crizele economice la criza de sistem”.

Festivalul Poesis din acest an se numără printre manifestările ce-i sunt dedicate în preajma datei morţii, 28 noiembrie 1922, memorandis-tului dr. Vasile Lucaciu.

Prezentări de carte

Sărbătoarea literară din acest an a fost deschisă de poetul Dumitru Păcuraru, amfitrionul manifestărilor, cel care a salutat asistenţa sosită din o serie de localităţi din ţară, alături de scriitori sătmăreni.

Cultura, educaţia şi cultura scrisă, fac parte din Programul România educată, a fost remarca vorbitorului. Oamenii de cultură au menirea de a promova acest concept.

Au luat apoi cuvântul poetul Ioan Mureşan, din Cluj- Napoca, Vasile George Dâncu – director al Editurii Şcoala Ardeleană, profesor dr. Mircea Muthu, profesorul şi criticul literar Alexandru Cistelecan.

Poetul Ion Mureşan a mulţumit pentru invitaţie, menţionând faptul că îşi valorifică toate resursele fizice şi intelectuale pentru a promova cultura românească, fiind un fan al revistei Poesis.

Vasile Dâncu şi-a manifestat bucuria că o comunitate de scriitori, precum cea din Satu Mare, face eforturi, alături de alte comunităţi din ţară, pentru a contribui la evoluţia culturii.

Apoi, editorul Dâncu a prezentat câteva din cărţile semnate de profesorul doctor Mircea Muthu, acesta fiind declarat ca om al sintezelor. Desigur, în calitate de director al Editurii Şcoala Ardeleană, a vorbit inclusiv despre unele proiecte pe termen scurt şi mediu, în dorinţa de a aduce în spaţiul public o serie de cărţi de mare valoare, inclusiv una dedicată lui dr. Vasile Lucaciu. Ulterior, Vasile George Dâncu a prezentat asistenţei o serie de cărţi, printre care şi cele semnate de sătmărenii Gheorghe Glodeanu, Ioan Nistor, George Vulturescu, Dumitru Păcuraru, Vasile Andreica.

Profesorul dr. Mircea Muthu s-a considerat flatat de faptul că a fost invitat la Satu Mare cu ocazia marcării a celei de a 33-a ediţii a Zilelor Culturale Poesis. Surpriza pentru invitat a fost că a trebuit să vorbească despre cărţile sale, în faţa asistenţei. Universitarul clujean a menţionat faptul că apariţiile editoriale din această perioadă trebuie să se înscrie într-o altă paradigmă. Scrierile trebuie să fie la unison cu paradigma.

Ulterior, a vorbit despre experienţa acumulată vreme de cinci ani petrecuţi în Franţa, perioadă în care a acumulat o sumedenie de informaţii referitoare la estetică, fiind preocupat de studiile de europenistică. În tot acest timp şi după revenirea în România, a căutat elementele comune ale culturii din Europa Centrală. Au fost descoperite o serie de elemente care au legătură între ele. Profesorul Muthu a făcut şi o prezentare inedită a motivului melcului, care semnifică tragicul – comicul şi absurdul.

Criticul literar de poezie contemporană, fiind considerat ca unul dintre cei mai valoroşi critici, dacă nu chiar cel mai mare, Alexandru Cistelecan, a menţionat faptul că nu şi-a propus până acum să scrie o istorie a literaturii contemporane, în mod expres a poeziei. A fost subliniat faptul că literatura contemporană a avut şi are la bază o serie de scrieri fundamentale de factură istorică, dar şi o serie de dicţionare.

A fost subliniat faptul că se poate face critică uşoară, accesibilă unui număr mare de cititori, dar şi una mai pretenţioasă.

Poetul George Vulturescu a făcut un scurt istoric al colaborărilor în timp ale unor scriitori cu revista Poesis, fiind menţionat faptul că de prin anul 1992, i-a simţit alături de revistă şi colegiul ei redacţional, pe poetul Ioan Mureşan, pe profesorul dr. Mircea Muthu, pe criticul Al. Cistelecan şi pe alţi colaboratori, cărora le-a mulţumit pentru colaborare.

După aceste consideraţii, George Vulturescu a prezentat şi invitaţii din ţară ai evenimentelor organizate la Satu Mare, cu prilejul marcării a 33 de ani de existenţă a revistei Poesis. S-a menţionat faptul că de la Satu Mare nu poţi dicta sau da lecţii despre poezie, proză, estetică, motiv pentru care, de-a lungul anilor, în paginile revistei s-au regăsit scrieri ale multor poeţi din ţară, dar şi din străinătăte. Nu puţini sunt poeţii români care, după ce au obţinut premiul revistei Poesis, au fost distinşi şi cu premiul Mihai Eminescu. Tot în cadrul manifestării, George Vulturescu şi-a prezentat o recentă apariţie editorială despre Șt. Augustin Doinaş.

Invitaţii la Zilele Poesis din acest an

Ioan Cristescu, director Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti; Al. Cistelecan, critic literar, Târgu Mureş; Mircea Muthu, critic literar, Cluj-Napoca; Ion Mureşan, poet; Hellmut Seiler, scriitor, traducător, Germania; Leo Butnaru, scriitor, traducător, Republica Moldova; Vasile Dâncu, scriitor, director Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca; Ion Papuc, filozof, critic literar, Baia Mare; Adrian Lesenciuc, scriitor, Braşov; Călin Dan, director al Muzeului de Artă Contemporană a României, Bucureşti; Mircia Dumitrescu, artist plastic, academician; Dinu Flămând, scriitor, traducător; Cosmin Ciotloş, critic literar; Cornel Munteanu, critic literar; Doina Ruşti, scriitoare, istoric, Bucureşti; Cristian Teodorescu, scriitor; Robert Şerban, scriitor, Timişoara; Lucian Alexiu, scriitor, Timişoara; Ioan Pintea, scriitor, Bistriţa-Năsăud; Olimpiu Nuşfelean, director revista “Mişcarea literară”; Denisa Crăciun, scriitor, traducător, Franţa; Ion Munteanu, scriitor, Craiova; Delia Muntean, critic literar, Baia Mare; Maximian Menuş, scriitor, Bistriţa-Năsăud; Alexandru Ovidiu Vintilă, scriitor, Suceava. De asemenea au fost prezenţi scriitori sătmăreni precum: Ioan Nistor, Alexandru Zotta, Gheorghe Glodeanu, Radu Ulmeanu, Robert Laszlo, Ioan Aniţaş, Loredana Ştirbu, Felician Pop, Mihai Sas, Gheorghe Cormoş, Ioan Tipu Sălăgeanu, Adrian Lupescu, Corina Finta, Anca Glodan.

În încheierea primei părţi a acestei manifestări de prestigiu, editorul Vasile George Dâncu, directorul Editurii Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca, a prezentat o serie de cărţi apărute în ultima perioadă, printre care şi unele ale unor scriitori sătmăreni precum: Ioan Nistor, Vasile Andreica, Dumitru Păcuraru, George Vulturescu, Gheorghe Glodeanu. Epigramistul Ioan Tipu Sălăjanu a dedicat o epigramă profesorului Mircea Muthu.

Lista pălincilor de aur de la Zilele Poesis

După o scurtă pauză s-a desfăşurat festivitatea de premiere a celor aproape 90 de probe de rachiuri naturale din fructe, în 12 sortimente, fiind catalogate cele mai bune ale ultimilor 20 de ani.

În deschiderea acestui moment, au vorbit Dumitru Păcuraru, Ioan Mureşan, cel care a recitat un poem din volumul său Alcool, Al. Cistelecan, nu în ultimul rând, prof. dr. Dorin Popa, preşedintele juriului care a evaluat şi clasificat rachiurile naturale înscrise în competiţia din acest an, fiind subliniat faptul că, de la an la an, pălincaroşii sătmăreni produc/creează pălinci din ce în ce mai bune. La festivitatea de înmânare a diplomelor a participat şi Ioan Andor, unul dintre autorii morali ai concursului.

Iată şi lista celor mai bune pălinci ale competiţiei din acest an, desfăşurată în parteneriat cu asociaţiile “Codreanca” -preşedinte Ioan Andor şi “Ţara Oaşului” – preşedinte Cornel Mureşan.
Marele aur Costel Chivari; locul I Cornel Achim; Locul II Gheorghe Pop; locul III Cornel Achim; Oşan Călin; Polgar Adrian; Maria Bărbos; Dumitru Balog; Ioan Andor; Adrian Polgar; Gheorghe Dărăban; Mureşan Petrică; Gheorghe Lucian; Csoka Elvira; Gheorghe Bura; Vasile Ignat; Marin Pop; Vasile Cristea; Maria Sima; Dan Teodor; Cosmin Dan; Flaviu Faur; Marius Silaghi. Vorbim în fapt despre 44 diplome de aur, diferenţa fiind de argint şi bronz.

Seara culturală s-a încheiat cu un recital de poezie din creaţiile poeţilor invitaţi, iar pentru azi sunt programate momente lirice la Negreşti-Oaş, în pitorescul ambient al Muzeului Ţării Oaşului.

 

Ciornă automată

1 comentariu

  1. Sursa : Digi24.ro

    Dîncu, într-o librărie: „Aici nu se aude vocea idioţilor”
    15.10.2022 19:38

    Vasile Dîncu, a publicat sâmbătă seara, pe pagina de Facebook, mai multe fotografii în care apare răsfoind câteva cărți dintr-o bibliotecă din Bruxelles, unde „nu se aude vocea proștilor”. „Aici e un paradis ascuns şi niciodată nu vor înţelege cretinii si mediocrii că aici lumea lor nu există şi nu contează”, a scris ministrul în postare. „Paradisul ascuns din mijlocul oraşului. După trei zile istovitoare, în cele două ore libere rămase pană la avion, regăsesc un loc în care altădată mi-am petrecut multe ore şi zile: libraria Filigranes. De câteva luni parcă am uitat că aceste paradisuri mai există pe lume. Aici este cu totul altă lume şi o linişte incredibilă. Aici nu se aude vocea idioţilor, liniştea este întreruptă doar rareori de foşnetul moale al paginilor. Aici cărţile te asteaptă cuminţi, aliniate ca soldaţii în formaţie. A sta aici este o adevărată terapie, un pansament pe o rană sângerândă. Nici răcnetele proştilor şi nici şoaptele mieroase ale ticăloşilor nu pătrund până aici”, a scris Dîncu, sâmbătă seară, într-o postare pe Facebook. Ministrul a continuat făcând referire la „mediocri”, „cretini” şi „impostori”, care „nu vor înțelege că aici lumea lor nu există şi nu contează”. „De aici îţi poti lua energia pentru a ignora tembelismul solemn, puţinătatea de minte sau analfabetismul agresiv. Iţi dai seama aici că de planeta lor te despart zidurile din cărţi ale câtorva biblioteci. Ei nu vor înţelege niciodată cum dincolo de nişte amărâte de coperţi de carton se poate deschide o lume fără limite. Nu o să ştie niciodată că există o asemenea cetate cu ziduri de aer, dar în care nu vor putea pătrunde pentru a arunca cu pietre. Aici e un paradis ascuns şi niciodată nu vor înţelege cretinii si mediocrii că aici lumea lor nu există şi nu contează. Aici mediocrii şi impostorii nu se vor întâlni niciodată cu victimele lor inocente pentru că nu se pot atinge de arma cea mai tare de pe lume: ideea. Refuzaţi de idee, ei nu vor avea niciodată cetăţenie aici, nici statut de refugiat. În fine, prietenii tăcuţi din rafturi niciodată nu trădează şi nu mint. Fii binecuvântată republică a gândului, cuvântului şi tăcerii!”, a conchis Dîncu.

    ( Putine locuri exista unde te poti refugia de idioti si de prosti !. Nici in apicultura nu-si gasesc locul cei idioti si/sau prosti !. Cultura apicola le depaseste capacitatile….)

Lasă un răspuns

Connect with