FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE POESIS
Asculta acest articolCa și cum am fi intrat într-o mașină a timpului totul a fost dat peste cap. Evenimentul s-a marcat, însă după un calendar nesincronizat. Din motive de birocrație și un pic de rea-voință.
N-aș spune că anul care se încheie, 2023, a fost foarte propice pentru revista Poesis, pentru zilele culturale Poesis, pentru evenimentele mari pentru care ne-am pregătit încă din anul 2021.
Ne-am propus, noi micul grup de la Poesis, George Vulturescu, Alexandru Zotta, Ioan Nistor, subsemnatul, să marcăm 125 de ani de la nașterea scriitorului George Mihail Zamfirescu și o sută de ani de la apariția primei reviste literare la Satu Mare, “Icoane maramureșene”, fondată în anul 1923 de același harnic și nefericit scriitor G.M. Zamfirescu. Ca și cum am fi intrat într-o mașină a timpului totul a fost dat peste cap. Evenimentul s-a marcat, însă după un calendar nesincronizat. Din motive de birocrație și un pic de rea-voință.
Să le luăm pe rând. Cu ocazia Centenarului morții dr. Vasile Lucaciu, în anul 2022, ne-am propus să ridicăm un semn în calea uitării, un mic portal, un simbol al recunoștinței, o construcție în piatră de vreo 20 de tone, pe care au fost inserate 100 de nume, plus unu, al dr. Vasile Lucaciu, la împlinirea unul secol de la moartea lui. Chichițe birocratice, un pic de rea-voință, ne-au împiedicat să inaugurăm Poarta Recunoștinței, concepută de Oana Păcurar, la timpul potrivit, adică așa cum se cuvine, la împlinirea a o sută de ani de moarte și 170 de naștere.
Perfect amplasat pe aliniamentul Monumentului Latinității, “Lupoaica”, și Catedrala Ortodoxă, noua lucrare a artistei Oana Păcurar ‘Poarta Recunoștinței este un omagiu adus oamenilor de cultură sătmăreni de la Grigore Maior până la ultimii decedați în înainte de anul 2022.
Totuși, neajunsul simbolic față de cel mai celebru sătmărean, dr. Vasile Lucaciu, a fost recompensat de apariția celei mai complete biografii dedicată ilustrului nostru înaintaș. “Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922). Activitatea culturală și politică” scrisă de dr. Adriana Zaharia, apărută la editura “Solstițiu” sub egida Muzeului Național al Literaturii Române, București.
Dar să revenim la anul 2023. Nu-l putem lăsa să treacă fără să-i facem o mică prezentare. Pentru că, din punct de vedere istoric, la fel ca anul 2022, are o încărcătură culturală, simbolică, aparte.
O seamă de coincidențe ne obligau la o serie de manifestări, de “acțiuni” cum ar zice prietenul nostru George Vulturescu.
Repet ce am scris mai sus, o serie de chichițe birocratice, un pic de rea-voință, ne-au împiedicat să ne facem datoria întocmai și la timp. Proiectele noastre au fost descalificate fie de Primăria Satu Mare, fie de Consiliul Județean. Unul pentru că ar fi fost prea grandios pentru un orășel ca Satu Mare, altul pentru că se făcea prea multă promovare.
Astfel proiectul nostru prin care se marcau 125 de ani de la nașterea lui G.M, Zamfirescu și o sută de ani de la apariția primei reviste literare românești la Satu Mare, intitulată simbolic “Icoane Maramureșene” l-a organizat Muzeul Național al Literaturii Române, București, cu participarea simbolică a Muzeului Județean, a Biblioteci Județene și a Centrului de cultură a municipiului Satu Mare, G.M. Zamfirescu.
Centrul Multicultural Poesis, sub egida ziarului Informația Zilei, a tipărit o revistă dedicată activității scriitorului G.M. Zamfirescu la Satu Mare, simbolic intitulată ‘Icoane Sătmărene”.
De menționat că, din solidaritate de breaslă, auzind că nu putem organiza la Satu Mare o sută de ani de la apariția revistei “Icoane maramureșene” colegii noștri scriitori din Maramureș ne-au invitat să-l sărbătorim pe G.M. Zamfirescu în Maramureș.
În țara de sus, la Sighet, la Desești, s-au organizat manifestări literare deosebite, a fost comemorat criticul Laurențiu Ulici, fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din România, iar scriitorul sătmărean George Vulturescu, a primit un important premiu pentru creația și activitatea lui literară și publică. Cele două evenimente, de la Satu Mare și Sighet, s-au desfășurat concomitent, iar dintr-o deficiență de programare în aceeași zi au fost programate și Zilele revistei Cronograf.
Zilele Culturale Poesis, ediția 34, au început la… Cluj
Altă coincidență semnificativă. Prima acțiune din cadrul Zilelor Culturale Poesis, ediția 34, s-a desfășurat la Cluj. Pentru că nu le-am putut organiza la timp, tot din motive de chichițe birocratice și un pic de rea voință, am fost invitați să marcăm ediția 34 la Cluj, ceea ce am și făcut.
De ce era foarte important să nu trecem peste ediția cu numărul 34? Pentru că festivalul Poesis își pierdea caracterul de manifestare multianuală, “de mare anvergură” așa cum sunt Zilele Culturale Maghiare Partium”.
De altfel, la Satu Mare, doar cele două manifestări culturale, “Poesis” și “Partium”, au anvergură națională și internațională. Onorabile și alte manifestări culturale, însă sunt doar de interes local și doar ocazional au impact la nivel național și internațional.
La urma urmei este vorba despre o competiție între două culturi, între cultura maghiară și română, în care factorul politic nu ar trebui să se amestece. Acest lucru poate fi luat și ca un avertisment pentru viitor, pentru ambele tabere politice.
Să-i lăsăm pe politicieni să-și vadă de treburile lor și să revenim la cultură. Marți, 12 decembrie, am demarat “Zilele Culturale Poesis, ediția 34, la Cluj, la filiala Uniunii Scriitorilor din România.
În fața a numeroși scriitori din Cluj și împrejurimi, a fost prezentată pe larg activitatea Centrului Multicultural Poesis, ultimul număr al revistei Poesis, dar și două cărți de excepție, antologia de poezie de Ioan Nistor și “Istoria prozei fantastice românești” de Gheorghe Glodeanu, ambele apărute la editura Școala Ardeleană.
Printre cei prezenți la manifestarea sătmărenilor s-au numărat Irina Petraș, președinta Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj din care fac parte și scriitorii sătmăreni, un numeros public, critici și istorici literari, poeți și prozatori precum Vasile Sălăjan, Mircea Muthu, Ștefan Borbely, Ion Mureșan, Victor Cubleșan, Mircea Popa, Ioana Poantă, Romulus Moldovan Ana Herta, Vasile Gogea, Ștefan Aurel Drăgan, Andra Gazsi și mulți alți. Din Satu Mare au mai participat Loredana Știrbu, Gheorghe Cormoș, Ioan Moldovan.
Iarăși o coincidență stranie, dar semnificativă: în data de 13 decembrie strănepoata scriitorului G.M. Zamfirescu, actrița Irina Cojar, prezintă la Muzeul Literaturii Române, București, o expoziție dedicată străbunicului ei, G.M. Zamfirescu.
Pentru că nu s-a putut respecta programarea inițială, scriitorii sătmăreni nu au putut participa la manifestarea de la București, în aceeași dată, 13 decembrie, având propria lor manifestare, a doua zi din cadrul “Zilelor Culturale Poesis”.
Citește și: Centenar dr. Vasile Lucaciu
Pentru scriitori, pentru public în general, împlinirea unor date legate de viața și activitatea unor mari personalități culturale este extrem de importantă. Astfel la împlinirea a 200 de ani de la nașterea poetului Șandor Petofi, la Satu Mare s-a ridicat și s-a inaugurat o statuie exact cu ocazia bicentenarului, adică în anul 2023, nu în anul 2024.
Același lucru nu s-a putut realiza la împlinirea cu ocazia Centenarului dr. Vasile Lucaciu. Desigur, din motive birocratice, sau chiar mai mult decât atât. Aceste lucruri nu pot fi trecute cu vederea într-un județ cu populație mixtă, în care acțiunile culturale ale românilor și ungurilor, șvabilor și ucrainenilor, trebuie să se desfășoare după principiul simetriei.
Fiecare cultură are propriile simboluri, fiecare popor are propria cultură și tradiție, dar înainte de toate fiecare etnie are dreptul sacrosant de a-și marca evenimentele care i-au marcat istoria la timpul potrivit, nu după un calendar politic. Astfel de deraieri temporale nu sunt permise. Este ca și când am sărbători Crăciunul, Nașterea Mântuitorului, Sfintele Paști, Învierea Domnului, după cum s-ar vota în fiecare consiliu local și județean.
Citește și:www.youtube.com › watch Centenar dr. Vasile Lucaciu – YouTube
Drept răspuns la aceste neconcordanțe care pot da naștere unor resentimente de ordin etnic și cultural, cu ocazia Zilelor Culturale Poesis, organizate în apropierea Solstițiului de iarnă, care marchează cea mai lungă noapte din an, vom lansa o lucrare de excepție: Apostolul de Șandor Petofi.Traducerea în limba română a uneia din operele capitale ale poetului național al Ungariei este transpusă într-o curată limbă română de Kocsis Francisko, un înzestrat traducător din maghiară în română, dar și din română în maghiară.
Dar asta nu este tot, cum se zice în reclame. Un fapt cu totul inedit: Zilelor Culturale Poesis 2023 fac joncțiunea cu Anul cultural Dimitrie Cantemir și prezintă prelegerea “Ce are în comun Tânărul Cantemir-oglu cu mișcarea Futuristă” în viziunea cunoscutului artist ambivalent Mircea Florian.
Din păcate, la această ediție, din motive independente de voința noastră, nu vom putea organiza în cadrul manifestării concursul de pălincă, așa cum am făcut în edițiile trecute. Dar tradiția nu se rupe pentru că vom teleporta evenimentul atât de plăcut scriitorilor și publicului anul viitor, dar în contul ediției din anul acesta.
Citește și:
Fii primul care comentează