Asculta acest articol
Partide care au închis o majoritate parlamentară au fost şi vor fi la mare căutare. UDMR şi-a construit cu abilitate o diplomaţie pragmatică, deschisă în egală măsură şi spre stânga şi spre dreapta.
În urma acestei strategii a reuşit să intre la guvernare cu toate partidele.
Alte formaţiuni au urmat aceeaşi direcţie, de la UNPR-ul desprins din PSD pentru a închide majoritatea parlamentară de care avea nevoie Traian Băsescu şi PDL, până la ALDE, partid înfiinţat de Călin Popescu Tăriceanu pentru a sprijini PSD într-o perioadă dificilă.
PMP, ALDE şi Pro România, căzute sub pragul electoral la alegerile din 2020, nu au ajuns să facă jocurile politice pentru formarea unor majorităţi parlamentare, însă nu este târziu pentru a intra în combinaţiile pentru formarea unor alianţe strategice în anul hiper-electoral 2024.
După Partidul România Mare condus de Corneliu Vadim Tudor, Partidul Poporului la alegerile din 2012 obţinea un scor uriaş,14,65%, pe care nu l-a putut fructifica.
Neşansa lui Dan Diaconescu, fondatorul partidului-televizor, a fost scorul mare obţinut de USL în anul 2012. PSD şi PNL câştigaseră două treimi din voturi şi nu aveau nevoie de voturile parlamentarilor PP-DD. În schimb i-au luat bucată cu bucată.
Cu o situaţie similară se confruntă AUR. Din cauza orientării populiste, AUR este considerat o formaţiune nefrecventabilă.
George Simion s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului la Bucureşti, dar în ciuda declaraţiilor sale moderate din punct de vedere politic nu este considerat cuşer de liderii PSD, PNL, USR, UDMR, care refuză orice colaborare cu AUR.
Datorită imaginii sale, cele 41 de voturi (28 la Camera Deputaţilor şi 13 la Senat ) nu au fost fructificate pentru formarea unor majorităţi parlamentare.
Din cei 28 de depuaţi intraţi în parlament, 9 nu mai fac parte din grup, iar din 13 senatori, AUR a pierdut 5, în frunte cu Diana Şoşoacă.
Din cei 41 de parlamentari cu care a intrat în parlament, AUR a pierdut 14. În procente înseamnă 34%. Mult. Este adevărat că nu toate voturile celor 14 evadaţi merg spre majoritatea parlamentară, dar semnalul este că AUR nu este un partid serios.
În aceste condiţii este imposibil ca în actuala legislatură partidul lui George Simion să fie parte a vreunui parteneriat politic.
În ciuda acestei situaţii, sondajele arată o creştere spectaculoasă în sondaje. Care să fie motivul? Carisma lui George Simion?
Nu prea este cazul. Programul partidului? Inconsistent. Nemulţumirea generală faţă de prestaţia partidelor care au participat la guvernare? Da, acesta este motivul.
USR s-a erodat probabil iremediabil. Ca partid guvernamental a dezamăgit.
Mai mult, USR este scos vinovat pentru eşecul PNRR, echipa lui Cristian Ghinea, ministru al Fondurilor Europene, nu era pregătită pentru a realiza un proiect atât de vast ca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Partidele mici, indiferent de cine sunt înfiinţate, fără structuri teritoriale, devin o rezervă de cadre pentru partidele mari.
Tentaţia înfiinţării unor partide, în ciuda eşecurilor deja demonstrate, este mare.
Cinci foşti şefi de guvern şi-au creat partide proprii. Trei foşti prim-miniştri de primă importanţă, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta, Ludovic Orban, şi-au creat o mini-armată proprie, din răzbunare. Viorica Dăncilă nu s-a lăsat mai prejos. În anul 2022 era aleasă preşedinta partidului NAŢIUNE OAMENI ÎMPREUNĂ. Adică NOI.
Dacian Cioloş, după ce a abandonat conducerea USR-PLUS şi-a înfiinţat şi el propria jucărie, un partid numit REPER.
De remarcat că niciuna din formaţiunile înfiinţate de foşti lideri de partide mari, nu s-a ridicat la nivelul partidelor înfiinţate de nişte amatori ca Dan Diaconescu şi George Simion.
