Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Alegerile din 9 iunie, cruciale pentru prezidențialele din septembrie

Editorial Informatia Zilei
De ce avea nevoie PNL să deturneze atenția opiniei publice de la problematica la zi — alegerile locale și europarlamentare — la tema alegerilor prezidențiale?
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Înainte cu doar două zile de intrarea în campania electorală oficială pentru alegerile din 9 iunie, Rareș Bogdan anunță că este obligatoriu ca PNL să aibă propriul candidat prezidențial. Potrivit cutumei, prezidențiabilul nu poate fi decât liderul partidului.

Așa a pierdut PSD toate alegerile prezidențiale din 2004, cu Adrian Năstase, din 2009 cu Mircea Geoană, din 2014 când PSD era condus de Victor Ponta și automat el a devenit candidatul la președinție. Eșecurile PSD au culminat cu catastrofala înfrângere a candidatului prezidențial din 2019 Viorica Dăncilă, desemnată doar pentru că deținea funcția de președinte al PSD.

Statistic PNL a câștigat ultimele patru alegeri prezidențiale, toate din combinații politice. Traian Băsescu a fost un înlocuitor ad-hoc a lui Theodor Stolojan, iar Klaus Iohannis a fost luat de la Sibiu, făcut peste noapte președinte al PNL înlocuindu-l pe Crin Antonescu.

Prin urmare Nicolae Ciucă ar fi primul candidat prezidențial liberal desemnat cu acte în regulă. Președinte al PNL, acum în deplin exercițiu al funcției, nominalizarea lui depinde de rezultatele la alegerile din 9 iunie.
Pe de o parte se va ține seama de rezultatele obținute pe listele comune PSD-PNL pentru alegerile europene, pe de altă parte de rezultatele generale, de numărul de voturi obținute la alegerile locale.

În 10 iunie, zice Marcel Ciolacu, se numără voturile, apoi se iau decizii privind colaborarea pe mai departe dintre PSD și PNL. Rezultatele alegerilor din 9 iunie sunt cruciale pentru alegerile prezidențiale din septembrie.

O observație corectă: politica înainte de toate este aritmetică, statistică. Alianțele politice, coalițiile de guvernare, până la urmă formarea unor majorități parlamentare depind de cifre.
Alianța PNL-PSD, nefirească din punct de vedere ideologic, s-a realizat pentru că partidele de dreapta nu s-au putut înțelege. Coaliția PNL-USR-UDMR s-a spart din motive personale. Alianțele proiectate de conducerile centrale al PSD și PNL pentru alegerile locale nu s-au putut realiza în teritoriu pentru că s-au negociat funcții, nu principii.

Din pricina orgoliilor unor politicieni se fac și se desfac alianțe electorale, se sparg coaliții de guvernare. Istoria este povestea unor scandaluri politice, a luptei orgoliilor personale, a confruntării pe marginea unor interese individuale și de grup.

Oficial campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare începe în 10 mai, dar partidele se află într-o continuă campanie.
Campania electorală pentru Parlamentul European a început lent. Războiul din Ucraina și Gaza, scumpirile, inflația, criza energetică, au fost subiecte fierbinți care i-au acaparat pe politicieni și au speriat electoratul.

Ascensiunea partidelor extremiste păreau să amenințe echilibrul politic din viitorul Parlament European. Din anul 2019 creștin-democrații, partidele din PPE, au ocupat 177 de locuri, urmate de social democrați cu 139 de mandate. Alături de ei, liberalii (RE) cu 102 locuri, de exemplu au susținut ajutorul pentru Ucraina.

Parțial și Verzii, cu cele 72 de mandate,  din când în când au susținut  propunerile majorității  creștin-democraților și a social-democraților.
Exemplul Ucrainei, dar și votul pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, arată că, în ciuda criticilor, la nivelul Parlamentului European există consens când este vorba de decizii majore.

Colaborarea dintre dreapta și stânga în Parlamentul European este un argument puternic pentru alianța PNL-PSD din România. Dacă dreapta și stânga pot colabora în Parlamentul European același lucru îl pot face și în România social-democrații și liberalii, eventual în colaborare cu UDMR pentru asigurarea unei majorități mai consistente.

Situația politică din România, prin comparație cu alte țări, nu este atât de catastrofală pe cât se spune. Nici AUR nu mai este sperietoarea din trecut, partidul lui George Simion fiind în cădere liberă, la fel ca alte partide extremist-populiste din Europa.

De la distanță s-ar părea că vom avea parte de o campanie electorală liniștită, dar și leii din cuștile de la grădinile zoologice par blânzi atâta vreme cât nu încearcă nimeni să le ia din față bucata de carne.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

PNL, mai refractar la reforme decât PSD

În mod paradoxal, PNL pare mai refractar reformării sistemului bugetar decât PSD. Ne-am fi aşteptat ca partidul de dreapta să forţeze restructurarea aparatului de stat, să ceară desfiinţarea unor instituţii de stat, a unor agenţii guvernamentale. PNL ar trebui să fie în fruntea mişcării de limitare a amestecului statului în economie.

Nemulţumiri pe linie

Aş începe prin a-l cita pe Dacian Cioloş. “Marcel Ciolacu ocoleşte, la fel ca predecesorii săi, soluţiile durabile: digitalizarea ANAF, colectare mai bună a TVA şi a impozitelor, decuplarea căpuşelor de partid care sug banii statului, investiţii care să aducă mai mulţi bani din aceleaşi impozite, stimularea micilor întreprinzători şi reforma administrativă”.