Image 1
Image 2

Analiză săptămânal: Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune

Analiză săptămânal: Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Volatilitatea cursului euro a fost săptămâna trecută de 0,15%, fără a fi observate eventuale reglaje din partea BNR.

Cursul a atins joi un vârf de 4,9636 lei pentru ca a doua zi să fie atins minimul de 4,9561 lei, în contrast cu deprecierea celorlalte monede din regiune. Vineri, piaţa s-a deschis la 4,964 lei. Evoluţia ulterioară a fost una descendentă, până la 4,951 lei, pentru ca la închidere cotaţia să fie de 4,956 lei. Trebuie semnalat faptul că seara moneda unică a alunecat pe pieţele externe până la 4,951 lei.

În ultimele două luni piaţa monetară a fost şi este deosebit de stabilă, indicii ROBOR aflându-se sub pragul de 7%, echivalent cu dobânda de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de peste o lună la 6,55%, valoare care reprezintă un minim al ultimului an. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menţinut la 6,83%, valoare stabilită luni.

La sfârşitul lui iunie 2022, când rata de referinţă a BNR era de 3,75%, indicele la trei luni se situa la 6,44%, cel la 6 luni la 6,58% iar cel la 12 luni se afla la 6,72%.

Finanţele au continuat să se împrumute cu asiduitate, profitând de tendinţa de scădere a inflaţiei, ceea ce reduce costurile. Apetitul pentru împrumut este stimulat de rostogolirea datoriei în lei, prin plata dobânzilor, dar şi de necesitatea de a petici sacul rupt al bugetului de stat. Trezoreria a atras 249,9 milioane lei prin certificate scadente în mai 2024, 1,06 miliarde lei printr-o emisiune de titluri cu scadenţa aprilie 2030 şi cu 1,11 miliarde lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2033 la randamente medii de 6,27%, 6,71%, respectiv 6,64%.

Moneda unică a crescut joi la 1,1011 dolari dar marcările de profit au coborât cotaţiile la finalul săptămânii la 1,0844 – 1,0895 dolari. Evoluţia a fost provocată de dezamăgirea din rândul investitorilor după publicarea unor date economice îngrijorătoare din Germania şi Franţa, care anticipează o stagnarea PIB-ului din zona euro şi o posibilă intrare în recesiune tehnică.

În aceste condiţii, BCE ar putea schimba scenariul său referitor la inflaţie şi să renunţe la una dintre cele două majorări ale dobânzii de referinţă care mai erau programate pentru acest an, în timp Rezerva Federală ar putea continua normalizarea politicii sale monetare.

În piaţa locală, cursul dolarului a scăzut joi la 4,5120 lei şi a atins a doua zi maximul săptămânii de 4,5645 lei.

Francul elveţian a încheiat perioada pe apreciere la 5,0741 lei, mişcare imitată şi de lira sterlină care a urcat la 5,8027 lei.

Preţul gramului de aur a crescut vineri la 281,6072 lei, consecinţă a aprecierii monedei americane în timp ce uncia a fluctuat între 1.912 şi 1.939 dolari.

Anunţul făcut de BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, că a depus o cerere pentru aprobarea unui ETF pe bitcoin (iShares Bitcoin Trust) a dinamizat piaţa criptomonedelor.
La sfârşitul săptămânii bitcoin a atins un maxim al ultimei luni de 31.039 dolari iar ether a urcat până la 1.929 dolari.

Analiza de mai sus cuprinde perioada 19-25 iunie.

Radu Georgescu

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with