Asculta acest articol
Radu Ulmeanu vorbește despre posibilitatea evocată de un astrofizician american ca întregul univers, chiar de la începuturile sale, să nu fie altceva decât o simulare (ca un joc pe calculator), inițiată de o minte uriașă a cine știe cui.
În această eventualitate, continuă directorul „Acoladei”, „ar căpăta justificare tot ce se întâmplă aici și aiurea. Cele două războaie mondiale nu au fost de ajuns, acum se coace un al treilea, chiar în coastele noastre. Covidul a trecut cum a trecut, dar ne stă mereu în coaste cu un rânjet amenințător, însoțit de alte flageluri, deocamdată în fașă, dar la fel de amenințătoare. Până la urmă e un simplu joc, nu? Chiar dacă e tragic, sângeros pe alocuri. Sau de-a dreptul grotesc, pe la noi.” Derularea „jocului” e evidențiată prin realitățile frizând absurdul din lumea actuală, nefiind scutită de ele nici România, după cum citim, sub aceeași semnătură, în numărul 10: „Nori grei la orizont.
După sângerosul și parcă interminabilul război din Ucraina, mai izbucnește un conflict la fel de sumbru, de amenințător, în urma atacului terorist Hamas în Israel, soldat cu victime și răpiri de cetățeni nevinovați (…) La noi, Ciolacu s-a transformat într-un fel de glob-trotter. Umblă peste tot unde nu e nicio nevoie de el. Vorbește cu gazdele într-o impecabilă românească de baltă, căci altă limbă nu știe. Își împarte cu generozitate puținele cunoștințe de cultură generală și se întoarce în țară mulțumit că s-a făcut cunoscut în lumea largă.”
Cronica literară susținută ca de obicei de dl Gheorghe Grigurcu, e consacrată în cele două numere ale revistei unor figuri ilustre ale literaturii române, Monica Pillat și Matei Călinescu. Referindu-se la volumul Somnul de taină, (Ed. Spandugino, 2023), criticul literar concluzionează, în nr. 9 al revistei: „Scrierea marii doamne care este Monica Pillat reprezintă fără dar și poate un emoționant cântec de lebădă al unei ilustre familii (și Ionel Brătianu a făcut parte dintr-însa), în fapt al unei întregi epoci căreia regimul comunist i-a adus finalul sângeros, epocă pe care o evocăm cu o variat motivată nostalgie…”
Paginile de poezie sunt consacrate lui Ioan Nistor (Satu Mare) în nr. 9 și Luminiței Giurgiu (Sibiu) în nr. 10, în care cartea nou apărută a tânărului poet sărmărean Adrian Feher se bucură de o prezentare a criticului literar din București Tudorel Urian.
De remarcat, în nr. 10 al „Acoladei”, articolul istoricului literar Zenoviu Cârlugea despre ultima iubire a lui Lucian Blaga, Elena Daniello: „În sfârșit, Blaga, mereu în așteptarea unor răspunsuri pe măsura declarațiilor sale «imputând uneori» iubitei «cruzimea» de a-l lăsa în așteptarea unor răspunsuri, poate fi pe deplin mulțumit că femeia iubită, adevărat sprijin moral «în anii cei mai grei» îndurați cu stoicism» și împărtășindu-i unele «bucurii echivalente cu extazul marilor mistici», s-a dovedit demnă de «înălțimea» la care a ridicat-o”.
Rețin de semenea atenția, la rubrica „Interviul Acoladei” semnată de Lucia Negoiță intervenția lui Ioan Adam și a lui Ovidiu Dunărenu. De asemenea, demne de a fi amintite sunt articolele semnate de Pavel Șușară, Dumitru Augustin Doman, Ionel Bota, Magda Ursache, Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Popa, Delia Munteanu, Ștefan Ion Ghilimescu și Virgil Rațiu.
Citește și
IN MEMORIAM IULIU MANIU
Fii primul care comentează