Asculta acest articolDin perspectiva secolului 21 visul alchimiştilor de a se găsi piatra filozofală cu care să transforme metalul în aur ni se pare o copilărească naivitate. Au fost însă şi cazuri în care alchimiştii au reuşit să transforme argintul în aur. Mai târziu, când ştiinţa a progresat, s-a descoperit că de fapt argintul conţine 30% aur şi prin tratarea cu anumite substanţe chimice care dizolvă argintul rămâne doar aurul.
Desigur, nu este vorba despre partidul care, aşa cum spunea un om simplu de la ţară, a apărut aşa cum apare ceaţa noaptea.
Frumoasă metaforă. Ea pare să fie şi adevărată. Numai că AUR, noua formaţiune politică, nu a apărut din nimic. După ce Europa a fost invadată de partide-anti-sistem, ca de exemplu VOX în Spania, care a obţinut 15%, era demult previzibil că o formaţiune anti-sistem îşi va face apariţia şi în România.
Chiar liderii acestui AUR spun că partidul lor a apărut ca reacţie la o clasă politică iresponsabilă, suficientă sieşi, lacomă, acaparatoare de funcţii, îmbuibată.
Tot ca o reacţie la calitatea clasei politice a apărut şi DNA-ul. Împreună cu SRI, cea mai celebră instituţie din UE, nu a reuşit să stârpească corupţia. Motivul? Poate că o parte dintre procurori şi agenţii secreţi s-au molipsit de năravurile celor pe care îi anchetau la fel cum se molipsesc medicii de coronavirus de la bolnavii pe care îi îngrijesc. Primii care se miră şi nu le vină să creadă că un partid a putut obţine 10% sunt politicienii “clasici”, tradiţionali.
Ei au urmat toate reţetele, posibile şi imposibile, şi practic toate partidele au pierdut alegerile.
PNL clasându-se sub PSD, iar PSD rămânând izolat pe scena politică, în imposibilitatea de a găsi aliaţi cu care să facă o majoritate de 50 plus unu, sunt cei doi mari perdanţi.
Problema cu AUR nu este că a apărut la fel cum apare ceaţa noaptea, ci cum va evolua. Presupunând că este format din oamenii de rând, odată intraţi în parlament ei e vor molipsi de bolile “profesionale” ale politicienilor profesionişti, corupţie, nepăsare, aroganţă, nesimţire. Aşa cum s-a molipsit de Covid cel mai mare medic infecţionist, dr. Alexandru Rafila.
Dacă un om oarecare este depistat pozitiv se presupune că nu a ştiut cum să se protejeze. Propus de PSD pentru funcţia de prim ministru, dr. Rafila nu va face parte din echipa primită de preşedintele Iohannis la consultări. A avut ghinion.
Nu doar AUR este marea surpriză a alegerilor, ci şi numărul mare de medici incluşi pe listele electorale ale partidelor, ajungând astfel în parlament. Nu se cheamă asta oportunism? Dacă nu venea pandemia mai ajungea medicul Alexandru Rafila să fie propus de PSD pentru funcţia de prim ministru? Medicul Adrian Streinu-Cercel era inclus pe un loc eligibil pe lista PSD pentru Senat? Nici vorbă. Cine a auzit de ei înainte de pandemie?
Sunt chestiuni pe care trebuie să le discutăm atâta timp cât parlamentarii AUR intraţi în parlament sunt puşi la stâlpul infamiei.
Minima morală ne obligă să-i judecăm pe toţi aleşii poporului cu aceeaşi unitate de măsură. Nu pot fi consideraţi unii “tămâie” (adică puţin dotaţi intelectual) iar alţii smirnă. Sensul figurativ, “militarizat”, al cuvântului “smirnă” fiind “a sta drepţi”.
În următorii patru ani se va alege grâul de neghină, însă nu îndeajuns pentru ca la următoarele alegeri calitatea aleşilor să fie net superioară.
Există şi în politică suficienţi “analfabeţi funcţionali” încât să ne îndoim de capacitatea instituţiilor fundamentale ale statului , pe care le conduc, de a aşeza ţara pe fundamente solide. Nu este simptomatic faptul că la început de drum, după alegeri, începem cu analiza celor mai slabi, celor mai incapabili nou aleşi? Nu cumva ar trebui scoase în evidenţă vârfurile?
Ce personalităţi deosebite au ajuns în parlament? Ce autorităţi în materie, ce somităţi, sunt propuse pentru a forma un nou guvern? Adică guvernul căruia îi revine sarcina de a scoate ţara din acest dublu marasm, sanitar şi economic.
Campania electorală s-a terminat. Începe lupta pentru putere şi influenţă în interiorul partidelor. Va lua sfârşit confruntarea dintre partide odată cu instalarea noului guvern? Va înceta lupta internă din interiorul partidelor şi toată lumea va începe munca pentru redresarea ţării? Nu prea credem. Aşadar, cum să nu apară partide anti-sistem, pe faţă, precum AUR?
