Asculta acest articolScopul principal al Raportului este de a sprijini factorii de decizie în echilibrarea crizelor actuale și în stabilirea priorităților și a politicilor pe termen scurt, mediu și lung. Multe din temele abordate la Davos 2024 sunt legate de aceste aspecte.
Raportul evidențiază o perspectivă predominant negativă pentru următorii doi ani, trend estimat a se agrava în orizontul următorului deceniu.
La început de an 2024, rankingul riscurilor arată astfel: (1) condiții climatice extreme (2) dezinformare generată de inteligența artificială, (3) polarizare socială și/sau politică, (4) o criză a costului vieții și inflație ridicată, (5) atacuri cibernetice, (6) declin economic, (7) lanțuri de aprovizionare întrerupte pentru bunuri și resurse critice, (escaladarea sau izbucnirea unor noi conflicte armate interstatale, (9) atacuri asupra infrastructurilor critice, (10) lanțuri de aprovizionare întrerupte pentru alimente, (11) cenzură și erodarea libertății de exprimare, (12) lanțuri de aprovizionare întrerupte pentru energie, (13) datorii publice, (14) lipsa forței de muncă și competențe insuficiente, (15) eveniment nuclear accidental sau intenționat, (16) greve, violențe si revolte, (17) eliberare accidentală sau intenționata de agenți biologici, (18) colaps instituțional al sectorului financiar, (19) criza imobiliară globală, (20) criza tehnologică.
În orizontul anului 2026, ordinea riscurilor estimate arată astfel: (1) dezinformare, (2) evenimente meteorologice extreme, (3) polarizare socială și politică, (4) insecuritate cibernetică, (5) conflict armat interstatal, (6) lipsa de oportunități economice, (7) inflație și cost al vieții ridicate, (8) migrație involuntară, (9) declin economic, (10) poluare, (11) schimbarea critică a sistemelor planetei noastre, (12) concentrarea puterii tehnologice, (13) lipsa accesului la resurse naturale, (14) confruntare geoeconomică, (15) erodarea drepturilor omului, (16) criză a datoriilor publice, (17) violența intrastatală, (18) infrastructura și servicii publice insuficiente, (19) întrerupere a lanțurilor de aprovizionare sistemice, (20) erodarea biodiversității și colapsul ecosistemului, (21) cenzura și supraveghere, (22) lipsa forței de muncă și competențe insuficiente, (23) boli infecțioase sau noi pandemii, (24) concentrarea resurselor strategice, (25) întreruperea infrastructurilor critice globale.
În orizontul de timp de 10 ani, ordinea riscurilor arată astfel: (1) evenimente meteo extreme, (2) schimbare critică a sistemelor planetei noastre, (3) pierderea biodiversității și colapsul ecosistemului, (4) lipsa accesului la resurse naturale, (5) dezinformare, (6) rezultate adverse ale inteligenței artificiale, (7) migrație involuntară, (8) insecuritate cibernetică, (9) polarizare socială și politică, (10) poluare, (11) lipsa de oportunități economice, (12) concentrare a puterii tehnologice, (13) concentrare a resurselor strategice, (14) cenzura si supraveghere, (15) conflict armat interstatal, (16) confruntare geoeconomică, (17) criza datoriilor, (18) erodarea drepturilor omului, (19) boli infecțioase sau noi pandemii, (20) criza sistemului de sănătate, (21) infrastructura și servicii publice insuficiente, (22) violenta intrastatală, (23) întreruperea infrastructurilor critice globale, (24) rezultate adverse ale așa numitelor tehnologii de frontieră, (25) întreruperea lanțurilor de aprovizionare sistemice, (26) pericole biologice, chimice sau nucleare.
Riscurile de mediu vor crește
Se poate constata faptul că riscurile de mediu sunt cele care domină peisajul riscurilor pe toate cele trei intervale de timp. Traiectoriile actuale ale încălzirii globale arată că pe termen lung vor avea loc modificări ale sistemelor planetare iar pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire a temperaturii medii globale peste nivelul pre-industrial (vezi Acordul de la Paris din anul 2015) este posibil din păcate să fie depășit undeva în jurul anului 2030. Impactul va fi consistent: fenomene meteorologice extreme, posibile dezastre naturale, devieri de la creșterea economică, insecuritate alimentară, migrație, posibile conflicte, etc.
In ceea ce privește mult discutatele riscuri asociate inteligenței artificiale și noilor tehnologii, pe lângă beneficiile evidente ale acestora, riscurile de necontrolabilitate a efectelor unor acțiuni ale inteligenței artificiale sunt luate în considerare, mai cu seamă datorită faptului că inteligența artificială se va intersecta cu progresele în alte domenii.
Riscurile demografice sunt de asemenea importante. Este posibil ca perturbările piețelor muncii să se intensifice la nivel mondial ca urmare a condițiilor climatice, a inteligenței artificiale și a noilor tehnologii. Majoritatea țărilor se vor confrunta cu fenomenul de îmbătr]nire a populației, ceea ce va pune presiune pe sistemele sociale și pe menținerea echilibrelor bugetare.
Riscurile asociate schimbărilor geostrategice includ elementele estimate de concentrare a puterii geopolitice.
Concluzia generală a Raportului este că strategiile localizate, eforturile inovatoare, acțiunile colective și coordonarea transnațională pe toate marile teme globale joacă un rol important în abordarea acestor riscuri. Acțiunile fiecărui individ, a fiecărei companii și a fiecărei țări contează.
CITESTE SI:
Reconstruirea încrederii, tema centrală a Forumului Economic Mondial
Fii primul care comentează