Asculta acest articolDespre consolidarea puterii există o întreagă literatură. Despre modalitățile folosite se scrie cu predilecție despre dictatori. Modele se găsesc însă și în societățile democratice. Puterea, până la urmă, este putere, fie că este vorba despre un lider autoritar, fie că este vorba despre un personaj onest.
De jos, de la nivelul unui președinte de organizație comunală, orășenească, municipală și județeană până sus, la președintele partidului, metodele, ca și ambițiile, se manifestă cu aceeași intensitate.
S-au văzut lupte acerbe pentru putere într-o comună care au ținut ani întregi. Aș da aici exemplul comunei Călinești din județul Satu Mare, în care primarul și viceprimarul s-au luptat bărbătește, ani și ani în șir, ca în filmul “Duelul”.
Lupta internă pentru putere într-un partid este, de obicei, ascunsă de ochii opiniei publice. În fiecare județ, în fiecare formațiune politică, fie că se află la guvernare, fie în opoziție, există cel puțin două tabere. Uneori, deși asperitățile sunt bine camuflate, mai răzbat pe dinafară. Mai ales în perioadele premegătoare alegerilor, mai intens pentru cele locale. În cazul alegerilor parlamentare se amestecă și conducerea centrală. Este adevărat că și pentru locale, Centrul are un cuvânt greu de spus. De multe ori impun candidatul la primăria de municipiu, iar în cazul în care președintele consiliului județean, și pe acesta.
Despre luptele la nivel locale sunt multe de spus, dar acum atenția opiniei publice este concentrată pe măsurile luate de noua conducere a PSD.
Viorica Dăncilă este femeie, este o doamnă, însă acționează ca orice bărbat. Adică elimină oamenii predecesorului din funcțiile-cheie. Așa câștigă orice lider autoritate și așa își consolidează puterea. Lista neagră a intrat în funcțiune. A fost schimbat liderul grupului PSD din Senat, nimeni altul decât Șerban Nicolae, fostul contracandidat al doamnei Dăncilă la președinția partidului. A fost suspendat din partid unul din primarii de sector din București. Nu definitiv, ci pentru șase luni. Asta poate fi interpretat și ca un semn că echipa Dăncilă și-a stabilit o perioadă de o jumătate de an pentru definitivarea consolidării poziției în fruntea PSD.
Peste șase luni vor fi trecut alegerile prezidențiale și vor începe negocierile pentru funcțiile de la alegerile locale. Pentru PSD, de altfel pentru orice partid, la nivel local sunt importante două funcții, cea de președinte de consiliu județean și cea de primar de municpiu. Partidul care deține aceste funcții domină județul, iar partidul are posibilitatea să-și creeze structuri teritoriale puternice, extrem de importante pentru următoarea legislatură.
Trei partide au structuri teritoriale puternice. PSD și PNL la nivelul țării, iar UDMR în câteva județe din Transilvania. Aceste partide sunt și cele care impun alegerea primarilor și președinților de CJ dintr-un singur tur de scrutin. Ceea ce este profund nedemocratic. Se ajunge ca un primar să fie ales de 20-30% din alegători. De anul viitor va fi și cazul președinților de consilii județene.
Din urmă vin câteva formațiuni. Alianța USR-PLUS, încurajată de rezultatele de la europarlamentare, se înscrie în rândul formațiunilor care pot aspira la victorii semnificative la alegerile locale de anul viitor. Partidele mici, precum ALDE, Pro România și PMP, nu au altă opțiune decât să se lipească de unul din partidele mari. Aceste manevre nu se fac fără acordul conducerilor centrale. Viorica Dăncilă, presupunând că va reuși să-și consolideze poziția în fruntea PSD, va avea un cuvânt greu de spus la alegerile de anul viitor. Ea poate deveni un Liviu Dragnea sau un Victor Ponta. Altă opțiune nu are.
