Asculta acest articol
Elegia candorii – Nina Cassian
Știu să întreb
despre miei, despre flori.
Odată-ntr-o pădure
am sărutat un izvor.
Știu ce uimită-i
culoarea albastră.
Am o grădină
și o fereastră.
Mai am și o carte
foarte subțire
în care nu-ncape
decât o iubire.
Pot să-mi iau locul
lângă tine, pe stea?
– Da, spuse prințul
ești prietena mea.
Nina Cassian, distinsa poetă care a trecut în neființă la venerabila vârstă de 89 de ani în New York, și-a trăit ultimii ani departe de țara natală, România, din dorința de a trăi în siguranță, începând cu jumătatea anilor ’80. Creator prolific, cu peste 30 de volume de poezie publicate, Cassian a scris inițial în limba română, pentru ca mai târziu să adopte engleza ca limbă literară. Era cunoscută pentru lecturile sale captivante, unde umorul și vitalitatea sa erau întotdeauna prezente.
Opera sa poetică explorează teme profunde precum copilăria, bătrânețea, exilul, libertatea și, mai presus de orice, iubirea, adesea cu o abordare directă și viscerală. Fleur Adcock, în introducerea colecției de poeme de dragoste ale Cassian, “Call Yourself Alive?” (1988), a subliniat “fizicalitatea uluitoare” a lucrărilor sale. Cassian a fost, de asemenea, pasionată de lingvistică, inventând chiar și o limbă proprie, Spargan, și a fost apreciată pentru traducerile sale, inclusiv a celebrului “Jabberwocky” de Lewis Carroll.
Pe lângă poezie, Cassian a scris și cărți pentru copii, a fost critic de film și a tradus opere clasice în română, printre care se numără lucrări de Shakespeare, Molière și Bertolt Brecht. Când creația poetică încetinea, se îndrepta spre pictură sau compoziție muzicală, având studii la Conservatorul din București cu Constantin Silvestri.
Nina Cassian, născută Renée Annie Katz (un pseudonim), a fost singurul copil al unei familii de evrei intelectuali din Galați. Tradițiile evreiești erau respectate în mod selectiv în casa ei, ea însăși menționând o atracție mai mare către plăcerile culinare decât cele spirituale. Familia s-a mutat la Brașov și apoi la București, unde Cassian și-a început și încheiat brusc studiile universitare, dedicându-se poeziei și vieții alături de comunitatea literară.
Primii ani ai carierei sale literare au fost marcați de influențe moderniste și suprarealiste, iar lucrările sale inițiale au întâmpinat critici dure în România comunistă. S-a adaptat temporar, dar în cele din urmă a respins mare parte din opera sa timpurie. O perioadă de aparentă liberalizare sub Nicolae Ceaușescu s-a dovedit a fi de scurtă durată, iar Cassian a continuat să scrie și să publice, chiar dacă regimul devenea din nou restrictiv.
Oportunitatea de a preda la Universitatea din New York în 1985 i-a schimbat viața; descoperind represiunea brutală a regimului Ceaușescu asupra prietenilor și a comunității sale, a ales să rămână în SUA și a cerut azil politic. A început să scrie în engleză, lucrările ei găsindu-și locul în publicații de prestigiu și adunate în volume apreciate.
Nina Cassian a continuat să-și împărtășească pasiunea pentru literatură prin predare și a trăit o viață plină de creativitate până la sfârșit. A murit lăsând în urmă o operă vastă și diversă, marcând profund literatura și cultura dincolo de granițele țării sale natale.
Fii primul care comentează