Asculta acest articol… avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).
“După o activitate de 10 ani ca auditor energetic în care am efectuat circa 2.500 de audituri energetice ale clădirilor, inclusiv în mediul rural, după o activitate de patru ani de electrificare a imobilelor din cătunele izolate ale României, care nu au energie electrică, după experienţa de a dona lemne de foc persoanelor vulnerabile, pentru a se încălzi în această iarnă în cadrul Proiectului Case cu Căldură, consider că sunt un cunoscător al realităţilor româneşti. Astfel, apreciez că acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele în care se folosesc lemne pentru a se încălzi. Programul ‘Rabla pentru sobe’, se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randament de minimum 80% şi emisii de compuşi organici care să fie sub 120 de grame. Cerinţa programului este ca sobele să aibă o putere nominală de minimum 8 kW şi maxim 30 kW”, susţine specialistul, într-un punct de vedere transmis Agerpres.
În viziunea preşedintelui AEI, Programul “Rabla pentru sobe” nu permite, în mod absurd, achiziţionarea de sobe mai mici, cu preţuri mai mici, consumuri mai mici şi noxe reduse.
“Orice investiţie de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice şi doar ulterior cu achiziţia acelor sobe care vor fi dimensionate în funcţie de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi o clădire. Cu alte cuvinte, casele bătrâneşti situate în zonele de munte au în general suprafeţe de 50-60 metri pătraţi util, 2-3 camere şi o clasă energetică de tipul E-F (adică 245 – 500 kWh/mp şi an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 metri pătraţi cu 3 camere şi o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă circa 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne patru sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau patru sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de 80%”, explică specialistul.
Analiza expertului atinge şi problema economiei care s-ar realiza prin această măsură, în situaţia în care tot lemnul folosit este de esenţă tare, cu o umiditate de 12%. Astfel, cantitatea de lemn consumată în sobele actuale ale casei menţionate este de circa 6,7 metri cubi (fag), iar după schimbarea sobelor cu randament de 80% cantitatea consumată va fi de circa 5,8 mc, echivalentul unei economii de aproximativ 0,9 mc/gospodărie.
Potrivit sursei citate, economia de lemn de foc realizată la nivelul celor 50.000 de gospodării din Programul “Rabla pentru sobe” va determina o reducere a consumului de lemne cu 45.000 mc/an (0,6% din lemnul consumat oficial), reducerea defrişării a circa 22 hectare de pădure, reducerea costurilor achitate de o gospodărie cu circa 360 lei/an (13%), reducerea emisiilor în aer cu circa 36 milioane de kg CO2 (0,7%).
“Condiţiile impuse prin program forţează consumatorul să achiziţioneze sobe mai mari şi să aibă costuri mai mari (pentru exemplul nostru costurile impuse beneficiarului prin obligarea ca soba să fie de minim 8 kW, se realizează cheltuieli mai mari cu 30% (circa 3.000 lei în situaţia exemplului considerat). Este, totuşi, anormal să nu se înceapă un program de ajutorare a consumatorilor vulnerabili şi a eficienţei energetice, cu reducerea pierderilor energetice, care sunt de circa 50 – 60% în casele din mediul rural, şi să se dea bani pe sobe care vor produce căldură care se pierde spre exterior. În exemplul nostru, casa analizată, dacă este reabilitată în clasa energetică B, ar urma să consume 5.300 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne patru sobe de 2,5 kW, cu un randament de 80%. Programul ‘Rabla pentru sobe’ urmează să se aplice doar beneficiarilor care sunt şi proprietari. Se ştie că, exceptând Ardealul, unde a existat Cartea Funciară, în multe zone din România nu există CF care să facă dovada că locatarul este proprietarul şi astfel se limitează accesul unor beneficiari la program”, a afirmat Dumitru Chisăliţă.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a anunţat, pe 17 ianuarie, lansarea în consultare publică a Ghidului de finanţare pentru Programul-pilot “Rabla pentru sobe”.
Programul privind acordarea de sprijin în vederea achiziţionării de aparate pentru încălzirea locuinţelor va avea un buget de 500 milioane lei şi se adresează solicitanţilor din comunele situate în 27 de judeţe, conform Legii muntelui nr. 197/2018.
Prin acest program, se acordă unui solicitant finanţare în procent de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 10.000 lei, inclusiv TVA, pentru fiecare aparat de încălzire care deserveşte o gospodărie.
Aparatele pentru încălzirea locuinţelor vor putea folosi drept combustibil lemnul pentru foc, peleţi sau bricheţi, fiind acceptate inclusiv termosobele, şemineele, termoşemineele care respectă standardele din Directiva EcoDesign: putere nominală de 8kw – 35kw, randament de minimum 80%, emisii de particule (PM) sub 40mg/m3, emisii de gaze volatile sub 120 mg/m3, emisii de monoxid de carbon sub 1.500 mg/m3, emisii de oxizi de azot sub 300 mg/m3.
CITEȘTE ȘI:
Iarna asta mai multe primării nu au cum să asigure lemne de foc pentru sătenii săraci
Fii primul care comentează