SLUJBA ÎN UE

Cum stă România în UE la intenția angajaților de a-și păstra slujba

Asculta acest articol

Astfel, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Europene de Securitate şi Sănătate în Muncă, analizat de o companie specializată în consultanţa de resurse umane, un angajat român din trei (31%) crede că nu îşi va putea păstra aceeaşi slujbă sau una similară până la vârsta de 60 de ani, cu 4% peste media Uniunii Europene (UE).

Datele analizate de Arthur Hunt România relevă faptul că, în comparaţie cu alte state, în Portugalia, doar 16% dintre angajaţi consideră că nu şi-ar putea menţine acelaşi parcurs în carieră până la vârsta de 60 de ani, în timp ce în Germania procentul este de 17%, iar în Italia de 21%.

La polul opus se află Franţa şi Slovenia, unde 44% dintre francezi, respectiv 43% dintre sloveni, se văd în viitor într-un alt loc de muncă decât cel actual.

”Rapoartele arată o creştere a riscului de deteriorare a sănătăţii mentale a angajaţilor, iar efectele acestui fapt sunt foarte greu de măsurat sau estimat. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe organizaţii includ în strategiile lor de HR planuri de transformare şi adaptare la noile realităţi, cu obiective clare, ce vizează retenţia angajaţilor talentaţi şi productivi, reorganizarea pentru eficienţă sporită şi dezvoltarea de noi competenţe pentru a facilita adaptarea la schimbări. Ar fi ideal dacă aceste companii, prin liderii lor, ar putea să pună mai mare accent pe pregătirea mentală a echipelor”, explică Sorin Roibu, managing partner în cadrul Arthur Hunt România, citat de Agerpres.

Conform analizei de specialitate, percepţia mediului de business de la începutul anului s-a schimbat la jumătatea acestuia, de la stadiul de “revenire” de după pandemie la “precauţie”, respectiv de la “recrutare” s-a ajuns la “restructurare” sau de la “dezvoltare” la “stabilizare”.

“Provocările economice şi sociale vor continua şi în următoarele luni. Modificările fiscale aduc schimbări importante în mai multe sectoare cheie din economie. În domeniul IT, s-ar putea observa, în 2024, o limitare a creşterii remuneraţiilor sau a recrutărilor. De asemenea, sectorul real estate, dar şi cel bancar, ar putea întâmpina dificultăţi din cauza unui eventual ritm mai încetinit al construcţiilor civile, care ar putea aduce un acces limitat la credite. Transformări majore au loc, însă, şi în mediul economic internaţional, iar acest lucru ar putea aduce României oportunităţi, prin relocarea operaţiunilor unor organizaţii europene sau globale în ţara noastră, dar şi prin dezvoltarea de noi afaceri, în special în sectorul de bunuri de consum, automotive şi chiar şi aeronautic, care ar avea un impact pozitiv asupra economiei naţionale”, notează sursa citată.

CITEȘTE ȘI:

Demersuri pe tema securității în muncă în era digitală