Asculta acest articol
Așa cum era de așteptat, planul lui Putin include și așa-numita republică separatistă Transnistria.
Pentru a invada un teritoriu, dintotdeauna se căuta un pretext. Primul război mondial a început sub pretextul că prințul moștenitor al tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, a fost asasinat în Sarajevo de un tânăr sârb. Drept urmare Serbia a fost atacată de armata austro-ungară.
Serbia fiind o țară cu populația slavă, prima țară care i-a sărit în ajutor a fost Rusia. Desigur, din motive sentimentale.
În cazul în care se va confirma intenția Rusiei de a atrage în conflict Republica Moldova, se va pune foarte serios întrebarea cum va reacționa România.
Între Republica Moldova și România există legături mai strânse decât au existat între Serbia și Rusia anului 1914. Origine comună, limbă comună, o istorie comună. De-a lungul timpului doar Rusia țaristă, apoi Stalin, au modificat granițele Moldovei din timpul lui Ștefan cel Mare.
Vladimir Putin, odată pornind această ruletă rusească, nu mai vrea să dea înapoi. Putin, cu cât este mai strâmtorat, ca un animal rănit, cu atât mai mult atacă tot din jur. Este de ordinul evidenței că dacă diplomația va eșua, se va ajunge la un conflict armat și în Republica Moldova.
Cum va reacționa România? Decizia nu ne aparține. Decizia o va lua NATO. Țările europene membre ale alianței și-au pierdut încă de la aderare dreptul de a lua decizii singure în caz de război. Aparent, pare o pierdere a suveranității, în realitate țările componente ale alianței au intrat sub scutul celei mai puternice alianțe militare care a existat vreodată în istorie și trebuie să se conformeze deciziilor luate de conducerea NATO.
Țări precum Suedia și Finlanda, rămase înafara NATO, în fața pericolului evident la care sunt expuse, fiind în vecinătatea Federației Ruse, au cerut să fie primite de urgență în alianță. Un nou motiv de a deranja Kremlinul.
Nu este singura nemulțumire a lui Vladimir Putin. Țările din UE, una după alta, trimit armament în Ucraina. După Polonia și Cehia, Germania care era destul de rezervată, a decis să trimită armament în Ucraina. Practic, Federația Rusă este încolțită de peste tot.
Dacă se va decide să-și transpună în practică amenințările, Rusia se ridică împotriva întregii Europe, a SUA și Canada. Până și Japonia a condamnat invazia brutală a Ucrainei de către Rusia.
Deocamdată China stă în expectativă, dar cum ministrul de externe rus, Lavrov, continuă să vorbească despre al treilea război mondial nu se știe ce poziție vor adopta chinezii în final.
Modul în care va evolua situația din Transnistria, având în vedere că deja sunt atâte acțiuni “sub steag străin”, lucrurile nu pot merge decât într-o direcție nedorită, a unui iminent conflict militar.
Acțiunile “sub steag străin” nu înseamnă decât provocări vizile cu ochiul liber. Rusia acuză Ucraina că își bombardează singură orașele ca să pună vina pe armata rusă. În schimb, în Transnistria separatiștii inventează atacuri teroriste pe care le pun pe seama moldovenilor.
Mizeriile acestui război nu au limite. Vladimir Putin își dorește atât de mult un război, încât nu ezită să vorbească deschis despre atacuri nucleare, despre o conspirație mondială la adresa Rusiei.
În aceste condiții, cu un dictator imprevizibil la cârma unei armate, totuși, puternice nu se știe niciodată ce poate urma.
Dar, în cazul în care Rusia va repeta scenariul din Ucraina, cum ar trebui să reacționeze România?
Marți, premierul Nicolae Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au făcut o vizită la Kiev. Asta nu arată altceva decât că România este gata să sară în ajutorul Republicii Moldova, în caz de pericol
