Asculta acest articolMarșul organizat de USR și Platforma 100 a lui Dacian Cioloș sub genericul” Nu vrem să fim o nație de hoți” arată că opoziția nu reușește să depășească etapa penalilor. Mizând pe aceeași temă, care i-a fost fatală PNL-ului în ultima campanie electorală, USR a avut de câștigat. Aintrat în parlament ca o formațiune pentru care integritatea era punctul forte. Cum majoritatea oamenilor din această țară sunt cinstiți, ar fi trebui să fie sensibilizați, și, prin ricoșeu, să nu voteze partidele penalilor.
Realitatea a fost alta. Cei acuzați că sunt hoți și corupți au obținut rezultate spectaculoase, reușind să ajungă la guvernare în ciuda oricărei opoziții a președintelui Iohannis.
Din punct de vedere tactic s-ar presupune că tema corupției, a hoților care conduc partidele cele mai votate, nu este rodnică electoral. Că USR merge în continuare pe același drum este de înțeles, dar PNL s-a împotmolit. De la un partid mare se așteaptă altceva, se așteaptă soluții, programe, proiecții de viitor de larg interes.
Din păcate liberalii din PNL nu reușesc să producă programe adevărate, rămânând la stadiul de slogane, de șabloane populiste, bune de afișat în stradă. Un partid trebuie să fie ceva mai mult decât un strigăt negativ, fie el și disperat.
Dar să revenim la marșul de dumincă seara.
Refuzat de PNL direct într-o poziție de frunte, ocolit cu discreție de USR, Dacian Cioloș a rămas fidel programului cu care s-a prezentat în campania electorală din 2016. Platforma România 100, prin titlu, este legată de Centenar. Din perspectivă istorică este trist să auzi că, la o sută de ani de la Unire, trăiești într-o țară de hoți. Este trist că este transmis un astfel de mesaj în lumea largă.
Pe de altă parte, pare și ilogic să recunoști meritele colosale ale DNA în lupta anti-corupție și în același timp să constați că în continuare trăiești într-o țară de hoți.
Este trist și pentru președintele țării să fie pus la întâlnirile de nivel înalt în situația de a spune mereu că România continuă lupta anti-corupție. Este trist că exportăm acest mesaj despre noi înșine.
Până la urmă trăim sau nu într-o țară de hoți? Avem cele mai drastice legi penale. În lupta anti-corupție au fost antrenate serviciile secrete. S-au dat mii și mii de avize pentru ascultarea telefoanelor, în numele luptei anti-corupție, după ce corupția a fost decretată drept atentat la siguranța națională. :i am rămas tot “o țară de hoți”?
Poate că s-a ajuns deja într-un punct în care așa-zisa luptă împotriva corupției se trasnformă într-un atentat la siguranța națională, prin imaginea negativă la nivel mondial pe care ne-o facem.
Este clar că nu există o soluție simplă la această problemă. Pe de o parte trebuie să se stopeze furtișagurile, dacă există. Dacă nu pot fi stopate, nu cumva înseamnă că nu există în măsura în care ne prezentăm ca o țară de hoți?
Cum domnul Cioloș a fost singur care a avut un proiect legat de cei o sută de ani de istorie, nu este deplasat să considerăm că el este și singurul care are o soluție astfel încât Centenarul să fie chiar un Centenar.
Centenarul unei țări de hoți nu poate fi nici o sărbătoare, dar nici un proces de intenție strigat într-o piață.
În vremuri speciale trebuie să apară personalități speciale. Cineva trebuie să pună în acord diferențele de percepție față de starea României. Eventual să facem un referendum cu o singură întrebare: suntem o țară de hoți?
Dacă răspunsul va fi DA, să se decreteze stare de urgență și tribunalele poporului să-și facă datoria, așa cum și-au făcut-o la toate revoluțiile. Sigur că exagerăm, dar cine nu exagerează în ziua de azi?
