Asculta acest articol
După distrugerea mitului, dar şi conform sondajelor, Gabriela Firea era personalitatea ce se bucura de cea mai mare încredere din România, depăşindu-l pe preşedintele Iohannis, dar şi pe liderul PSD, Marcel Ciolacu.
Candidata la primăria generală a Capitalei, posibil şi la prezidenţiale, a căzut pradă campaniei împotriva azilelor groazei din Voluntari, oraş condus de primarul PSD Florentin Pandele, soţul ministrei pentru care PSD a înfiinţat un minister special, al Familiei.
Explozia de la Crevedia, soldată cu morţi şi distrugeri fără precedent într-o localitate, i-a avut în centrul atenţiei tot pe primari PSD, unul, Petre Florin, primar al comunei greu încercate, celălalt primar al municipiului Caracal, Ion Doldurea.
Nu a fost de ajuns că iată PSD mai primeşte o năpraznică lovitură de imagine: preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, este prins în flagrant de DNA cu o geantă de bani în portbagaj, 1,3 milioane lei, peste 250.000 de euro.
Cât efort a depus PSD să scape de eticheta pusă pe frunte, de cel mai corupt partid din România, şi iată că suportă un uriaş, un neaşteptat “deficit de imagine”, cum formulează, minimalizator, fostul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu.
Cazul Buzatu atârnă greu şi este de natură să schimbe perspectiva faţă de alegerile locale. PSD nu a scăpat de baronii locali. Pe cât de puternice filiale locale judeţene are, pe atât de corupţi par să fie liderii social-democraţi care păstoresc organizaţiile judeţene ca pe propriile moşii.
Sigur, şi celelalte partide au corupţii lor, dar deocamdată PSD ocupă prinul loc pe podium, aproape fără concurenţă.
În contrast cu Buzatu de la Vaslui poate fi pus preşedintele CJ Bihor cu mari rezultate, Ilie Bolojan, dar figura centrală a campaniei electorale a alegerilor locale de anul viitor foarte probabil va fi Emil Boc.
Modernizarea Clujului este o realitate. Manevrezi telefonul şi vezi unde este un loc liber de parcare în supra-aglomeratului Cluj-Napoca. Polițiştii locali se plimbă pe trotinete electrice, iar toaletele inteligente din parcuri apar din pământ la o simplă apăsare pe un buton. Nu mai vorbim despre marile festivaluri UNTOLD, care entuziasmează tinerii, dar le oferă şi un cadru adecvat consumului de pulbere albă sau roz.
În ciuda acestor exemple de bună şi proastă purtare, unul dintre partide, PSD, este cotat în sondaje cu circa 30%, iar celălalt, PNL, scade sub 20%. După ce criterii judecă alegătorii? Să nu mai fie corupţia o preocupare a electoratului?
După ce criterii sunt evaluate partidele de către populaţie? Cum se înfiripă, cum se conturează în timp opţiunile politice? Intenţiile de vot sunt influenţate de încrederea în persoana care candidează sau de partidul care îl propune? Dacă Dumitru Buzatu nu ar fi fost canditatul PSD ar fi câştigat el funcţia de preşedinte de consiliu judeţean de trei ori?
Alegătorii sunt la fel de greu de înţeles ca politicienii. Dacă PNL se străduieşte din 1990 încoace, aducând ca argument electoral şi istoria partidului de aproape 150 de ani şi abia convinge 20% din alegători să voteze săgeata avântată spre viitor, înconjurată de 12 stele, iată că un partid ca AUR, fără istorie, fără lideri, saltă la 20 de procente.
Răspunsul trebuie căutat în eşecul partidelor politice mari, unul de stânga, altul de dreapta, de a deveni adevăratele piese pe care se fundamentează statul român.
Ce este un partid? În cazul PSD, imaginea unui neica nimeni, un hoţ precum s-a dovedit a fi Dumitru Buzatu, preşedintele consiliului judeţean Vaslui, se suprapune peste ideea de partid politic.
Pe de altă parte, un primar ca Emil Boc, un om care a modernizat şi continuă să modernizeze o mare metropolă, nu pare să aibă un rol determinant în evaluarea partidului său, PNL.
Într-un caz activitatea generală a PSD îl ridică pe un individ ca Buzatu şi face din el un învingător în serie, în celălalt caz, al PNL, activitatea partidului îl trage în jos pe un politician harnic, inventiv, ca Emil Boc. O parte din secretele legate de politicieni, partide, candidaţi şi alegători vor fi dezlegate în 2024, anul cu cele patru rânduri de alegeri.
