Asculta acest articol“Dimensiunea deficitului structural este de judecat şi raportată la investiţiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investiţiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situaţie ce trebuie să pună pe mulţi pe gânduri. Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar mult crescută faţă de acum 15 ani (când era 15% din PIB). Datoria poate fi tot mai ameninţătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA şi Europa, ceea ce influenţează condiţiile pe pieţele financiare. Ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică şi construcţia bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabilă şi echivalează cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbţiei interne; această corecţie necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanţare externă”, se menţionează în Raport.
Conform sursei citate, o ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit: “Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producţiei interne de tradables (bunuri exportabile şi importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos. Ar fi bine ca programul de corecţie anunţat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024”.
Fii primul care comentează