Asculta acest articolRareori o guvernare a dat naștere atâtor incertitudini. Poate și vremurile sunt de așa natură. Poate își aduce contribuția, desigur negativă, și pandemia.
Vine sau nu vine valul patru ca un taifun? Vaccinul este sau nu util?
De ce nu s-au vaccinat nici măcar jumătate dintre cetățenii români? Incertitudinile de ordin sanitar sunt completate de cele de ordin economic?
Ne apropiem de o criză economică?
Scumpirile fără precedent sunt un semn că economia merge prost, în timp ce creșterea economică de 7% nu este decât o urmare a împrumuturilor uriașe pe care le-a contractat guvernul Cîțu. În plan social această creștere economică nu se reflectă. Dimpotrivă, conduce la majorarea prețurilor la energie, gaz, curent, combustibil, ceea ce provoacă o creștere în lanț a tuturor serviciilor și alimentelor de bază și de lux.
Incertitudinea guvernează politica. Nu se știe care este situația reală în PNL, principalul partid de guvernare. Nu se cunosc intențiile USR PLUS, a doua forță politică din guvern. UDMR, potrivit vicepremierului Kelemen Hunor, singurul care a ieșit la declarații după ședința partidelor din coaliție, a încercat să calmeze populația, arătând că actul de guvernare nu are nimic de-a face cu problemele lui Florin Cîțu din SUA de acum 20 de ani.
Există deja o tradiție a coalițiilor. Când, după câte o întâlnire furtunoasă a liderilor politici, iese la declarații cineva de la UDMR înseamnă că situația este gravă. Dacă nu cumva stă pe un butoi de pulbere.
Situația din PNL, modul de guvernare, nu rămân fără urmări. PNL, potrivit ultimelor sondaje, a scăzut la 18-20%, în timp ce USR PLUS a scăzut sub AUR, apropiindu-se rapid spre un procent cu o singură cifră, adică sub 10%. Ce măsuri va lua USR PLUS? Va ieși de la guvernare? Dacă rămâne până la sfârșitul mandatului riscă să nu mai întrunească nici măcar pragul electoral.
Este adevărat că, în aceste condiții, crește PSD. Este adevărat că PSD are un program, dar acest partid nu are o viziune. PSD rămâne un partid care se bazează pe un electorat pe care îl poate controla, adică pe pensionari, pe asistații social și într-o anumită măsură pe personalul bugetar. Nu trebuie ignorată situația din București. Capitala dă tonul, este un etalon al administrației locale. Scandalul de la Sectorul 1, gunoaiele neridicate de pe străzi, suspiciunile de fraudare a alegerilor, modul în care primărița Clotilde Armand administrează acest sector, dar și dezamăgirea bucureștenilor față de prestația primarului general, Nicușor Dan, contribuie la conturarea unei imagini negative a coaliției partidelor de dreapta. Ce vor acești oameni, se întreabă cetățenii? Curentul progresist pare să se fi infiltrat și în PNL. De la o zi la alta PNL se schimbă la față, fără ca schimbarea să se facă în numele reformării României.
Nu este lipsită de interes nici poziția președintelui Klaus Iohannis. Dar, din păcate, mai degrabă se poate vorbi despre o lipsă de reacție a președintelui la realitatea imediată. Este, în multe cazuri, ca un pompier care admiră flăcările, nu le stinge.
Nici situația internațională nu este mai bună. După 20 de ani, președintele Biden retrage trupele din Afganistan. A găsit o scuză pentru înfrângerea rușinoasă. SUA nu dorea decât să se răzbune după 11 septembrie 2001. Haosul în urma retragerii armatei americane a fost prevăzut de un general, fost combatant în Vietnam. Valurile de refugiați se vor îndrepta spre Europa, nicidecum spre Statele Unite.
Instituțiile internaționale, începând de la OMS la ONU, de la NATO la UE, par să-și fi pierdut o parte din rolul pe care și l-au asumat în asigurarea securității și siguranței individului.
După retragerea din Afganistan se va concentra SUA asupra Rusiei, a Chinei, realocând resursele spre aceste focare de posibile conflicte, încă latente?
