PROTESTE FERMIERI

Disensiuni între Vama interioară și fermierii sătmăreni

Asculta acest articol

Întâlniri la Prefectura Satu Mare

În urmă cu aproximativ o săptămână, vă informam despre iniţiativa în premieră naţională, a prefectului de Satu Mare, Radu Roca, după sistarea protestului cu tractoare şi alte utilaje agricole, în Vama Petea, de a media o întâlnire a reprezentanţilor fermierilor protestatari, cu reprezentanţi ai Autorităţii Regionale Vamale – Cluj Napoca, atunci când fermierii sătmăreni solicitau să fie incluşi fără drept de decizie, în echipele care execută controlul vamal al mijloacelor de transport care intră din Ucraina în România, cu cereale. Atunci s-a dat un termen de informare a autorităţilor naţionale, fiind solicitat un răgaz pentru a se lua o decizie, pentru a da un răspuns.
Timpul s-a scurs, fermierii aşteaptă şi pe mai departe fie un răspuns favorabil, fie o respingere a solicitării lor. Ei au răbdare, dar nu foarte multă. Până a exista un răspuns final, puţin probabil în favoarea fermierilor, în cursul zilei de joi, 1 februarie, la Instituţia Prefectului Satu Mare, cu medierea prefectului Radu Roca, grupul de reprezentanţi ai fermierilor protestatari, în frunte cu inginerul Radu Soldubanu, s-au întâlnit cu Ioan Sabău, şeful Vămii Interioare Satu Mare, cel care a informat fermierii prezenţi că, la nivelul punctului de trecere a frontierei Halmeu, din Ucraina în România, nu se face import de cereale. Se aplică legislaţia vamală a Uniunii Europene – UE, chiar dacă vorbim despre Ucraina, ca stat nemembru UE. După schimburile de informaţii, s-a promis trimiterea la Bucureşti a unei noi cereri în sensul formulat de fermieri.

Protestele vor continua la Halmeu

Invitat la această încercare de conciliere, dar şi de informare reciprocă, inginerul Radu Soldubanu, liderul sindicatului fermierilor, cu sediul în Păuleşti, a confirmat participarea la dialog. Au fost prezentate din partea autorităţii vamale o serie de aspecte de ordin legislativ, fiind subliniat faptul că prin Vama Halmeu nu se importă cereale din Ucraina în România, pentru piaţa românească.

Aici încă, după cum spunea interlocutorul nostru, planează suspiciunea că totuşi se descarcă cereale din Ucraina, în judeţul Satu Mare şi nu numai.
La nevoie se vor aduna dovezi în acest sens, spunea Soldubanu. Având în vedere situaţia de fapt, spunea inginerul Sodubanu, se vor trimite informări şi cereri către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR, dar şi către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Singuranţa Alimentelor – ANSVSA, din subordinea MADR.
Dacă nici aceste organisme nu vor da un răspuns favorabil fermierilor, aceştia vor solicita autorizaţie de protest în comuna Halmeu şi în Vama Halmeu. Dacă cele de mai sus nu vor fi acceptate de autorităţile române, singurul demers care îi poate convinge pe fermieri să renunţe la acţiunile de protest, ar fi introducerea de taxe vamale, ceea ce ar conduce la creşteri de preţuri ale cerealelor din Ucraina, devenind neatractive.
În vreme ce fermierii şi transportatorii români, cei care de aproape trei săptămâni protestează la „poarta” Bucureştiului, protestele fermierilor iau amploare în tot mai multe ţări ale UE. Chiar dacă revendicările fermierilor diferă de la ţară la ţară, un lucru este sigur – toţi solicită autorităţilor să se implice în a proteja producţia internă de alimente şi bunuri alimentare, de posibila invazie de alimente şi cereal din afară, din ţări non UE, care nu respectă standardele Uniunii.

Disensiuni între protestatari

În ultima vreme se vorbeşte despre politizarea protestelor fermierilor, despre tendinţa unor lideri politici de a confisca protestele în folosul formaţiunilor lor politice, în a obţine capital electoral.
Reprezentanţii unor organizaţii agricole reprezentantive au anunţat că nu au nicio o legătură cu protestul spontan anunţat în mediul online de fermieri din mai multe zone ale ţării, care se îndreaptă cu mai multe camioane şi tractoare spre Bucureşti, însă au confirmat participarea unor fermieri din organizaţiile lor.
“Protestul s-a declanşat spontan din partea transportatorilor români. Sunt implicaţi şi fermierii români din nordul şi estul ţării, inclusiv din organizaţia noastră, dar cea mai mare problemă o au transportatorii. Se circulă cu utilajele pe drumurile publice cu viteză între 5 şi 10 km/h, iar fermierii vor să ajungă în oraşele reşedinţă de judeţ, iar într-un viitor apropiat şi la Bucureşti. 2024 se anunţă un an destul dificil, iar 2025 şi mai dificil fără discuţie. Trebuie să fim destul de inteligenţi pentru a găsi strategii de dezvoltare sectorială”, a declarat, miercuri, pentru Agerpres preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, organizaţie care face parte din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).

“Gradul de îndatorare a sectorului este destul de mare. Noi în primă fază vom negocia, pentru a dezvolta sectorul împreună cu partea politică, iar în cazul în care nu se găsesc măsuri, strategii de dezvoltare sectorială, vom apela şi noi la aceeaşi formă de protest, dar vom merge şi pe partea de Bruxelles, pentru că sunt foarte multe constrângeri pentru fermierul român faţă de ce i s-a promis în 2007 la intrarea în comunitatea europeană. Nu s-a respectat absolut nimic, în afara faptului că s-au diminuat subvenţiile, deşi trebuia să creeze uniformizare. Fermierul european are 430 euro subvenţie pe suprafaţă, utilajele sunt mai ieftine cu 30% 40%, creditarea este minus dobândă, deci undeva la minus 0,36%, şi noi plătim undeva la 16-20%. Inclusiv dacă discutăm despre fondurile acestea de investiţii pe agricultură, pe IMM-Invest. Gândiţi-vă că se plăteşte ROBOR-ul, se plăteşte administrarea contului, care tot sare la 10%. Ne cam minţim, noi nu facem economie, noi facem păcăleală, ne păcălim unii pe alţii. Discutăm de criterii de performanţă, ceea ce nu se întâmplă în România”, a spus Nicu Vasile.