Emisiunile politice, in cadere libera

Asculta acest articol

Un sondaj printre oamenii de cultura maramureseni releva un fapt nu prea laudabil fata de prestatia clasei politice romanesti. Indiferent ca este vorba de guvernanti, parlamentari, analisti politici sau de cei din structurile inferioare ale Puterii. Lucrul este oarecum de inteles. Lumea onesta, care astepta mereu fapte si nu vorbe de la alesii lor, ajunge pe zi ce trece tot mai scarbita de ce se intampla in politica noastra tot mai potlogara, tot mai indepartata de interesele nationale. Ce sa mai cheltui curent pe “tembelizoare”, unde alegatorii vad doar matrapazlacuri ale unor sus-pusi care fura pe fata statul, calca-n picioare legile cu zambet inocent pe buze?

“O manastire de draci este Parlamentul Romaniei”, imi spunea mai zilele trecute un distins profesor universitar. Pe sticla, burduhanosi si imbuibati, nici macar nu mai incearca sa pacaleasca telespectatorii cu vreo tinuta mieroasa. Cinismul lor intrece orice bun simt. Cum sa mai ai incredere in demnitari, care sfideaza prin opulenta, averi dobandite peste noapte, zeci de vile si case de vacanta obtinute dubios? Mii de romani lucreaza in strainatate de le sar ochii din cap pentru cateva sute de euro, sa-si poata construi o biata casuta mai acatarii, iar semianalfabetii de sus in jos si de jos in sus se joaca de-a milioanele  cu euro. Cum au intrat in posesia lor? Cea mai desantata justitie pe care a avut-o vreodata Romania ne ia de prosti. De ochii lumii, caci ochii justitiei sunt orbi complet, mai face cateva arestari de forma. Prostimea cade-n plasa. Justitia, nu! A doua zi ii elibereaza pe mahari, cica din lipsa de procedura, sau se amana vreun proces al corturarilor de extractie balcanica, pana cand jegul sufletesc pute prea tare. Constiinta lor – care constiinta? Panglicarii politici romani n-au avut niciodata asa ceva – asa zis-a lor constiinta (sa facem si noi o derogare de la etica, cum o fac ei zilnic) tine doar pana la usa tribunalului. Acolo, o asteapta roba neagra a rusinii, care-o ascunde sub negreala ei. Cea mai satisfacatoare nedreptate, facuta tocmai de cei care-ar trebui sa-si faca o emblema din dreptate, este cea prin care ANI nu mai are dreptul sa verifice averile ilicite. O invitatie strigatoare la cer pentru a fura la lumina zilei. Europa a ramas consternata! Pana cand ANI, aceasta singura si onesta institutie din tara, nu s-a ocupat si de judecatori de la Curtea Constitutionala, totul a fost constitutional. Acum nu mai e. Adevarata intelectualitate romaneasca, mult mai inteligenta decat orice institutie statala, nu poate decat sa constate incalificabila calcare in picioare a oricarei morale intr-un stat de (ne)drept. N-are alta solutie, decat sa rabufneasca, aruncandu-si televizorul pe geam. La altceva n-are dreptul.

Ioan Burnar