AGRICULTURĂ SĂTMĂREANĂ

Fermierii sătmăreni consideră că este nevoie de ploaie pentru recolte bogate

Asculta acest articol

Aşa se face că toamna, fermierii sunt preocupaţi de a recolta culturile de primăvară, după care să pregătească terenul şi să facă însămânţările  de toamnă, iar primăvara, suprapunerea campaniilor se referă la întreţinerea culturilor înfiinţate în toamnă, pregătirea terenurilor pentru însămânţat şi înfiinţarea culturilor. Aceste campanii sunt ciclice, iar fermierii trebuie să facă faţă la toate provocările momentului.

Aflaţi în primăvară, fermierii din sectorul vegetal se străduiesc să pună în valoare vremea bună, după ce de pe suprafeţele joase, acolo unde au fost băltiri, s-a evaporat excesul de umiditate, fiind înfiinţate, aşa cum anticipam, culturile de primăvară, proces aflat în plină desfăşurare la nivel de judeţ. Nu sunt uitate nici culturile de toamnă, care la nivelul judeţului depăşesc 70 de mii de hectare, din care grâul şi alte cereale păioase ocupă aproape 35.000 de hectare, rapiţa este pe aproape 25.000 de hectare, la care se adaugă orzul, triticalele, plantele furajer, printre care şi secara pentru masă verde şi/sau pentru însilozat ş.a.

După o iarnă blândă şi cu îngheţuri puţine, nesemnificative pentru vegetal, cu excepţia pagubelor produse în livezile de caişi şi piersici, aspect despre care am făcut vorbire într-un material apărut zilele trecute, se fac fertilizările la culturile de toamnă, se lucrează la întreţinerea pajiştilor permanente, nu în ultimul rând semănatul porumbului. Aşa cum spuneau fermierii vârstnici, odată cu înflorirea spinilor, cu referire la porumbar, terenul are deja temperatura necesară pentru ca seminţele culturilor de primăvară să poată germina şi răsări, în concluzie se poate semăna. În această perioadă este în fază de boboci păducelul, specie care mai întârzie cu înfloritul.

Monitorizarea şi întreţinerea culturilor de primăvară este primordială. Dacă rapiţa a dovedit şi dovedeşte că a ieşit bine din iarnă, florile care au îngălbenit anumite parcele de pe cuprinsul întregului judeţ, celelate culturi precum cerealele păioase în mod expres sunt în diverse stadii de evoluţi şi necesită fertilizări faziale, urmărirea momentului potrivit pentru efectuarea tratamentelor împotriva unor boli şi a dăunători.

Opinii ale fermierilor

Pentru a afla informaţii referitoare la stadiul de dezvoltare a culturilor de toamnă, am contactat mai mulţi fermieri din judeţ. Unii dintre aceştia susţin că în această perioadă, în ciuda faptului că ar întrerupe pentru ore sau chiar zile campania de primăvară, este nevoie de precipitaţii. Insuficienta apă din sol poate conduce, pe fondul unei secete în primăvară, la pierderi de producţie. De precipitaţii au nevoie şi pajiştile permanente, mai ales acolo unde fermierii gospodari au administrat îngrăşăminte chimice cu scopul de a creşte cantitatea de masă verde care se va obţine în perioada ce vine, chiar până la toamnă. Mai sunt aproximativ trei săptămâni până ce, în mod tradiţional, bovinele mai ales sunt scoase la păşunat. Să nu vă gândiţi la tradiţionalele ciurde. Acestea au rămas în majoritatea satelor judeţului la nivelul amintirilor. Scăderea efectivelor de animale la populaţie a condus la această situaţie nedorită. Vor fi scoase la păşunat doar bovinele existente în ferme specializate sau ale membrilor unor asociaţii.

Mihai Bârle – din Gilvaci, preşedintele unei asociaţii a crescătorilor de bovine din comuna Moftin, ne spunea că, în paralel cu întreţinerea culturilor de toamnă, care sunt într-un stadiu bun de dezvoltare, este obligatoriu să se acorde atenţie şi pajiştilor permanente. Ştiut fiind faptul că păşunile în general sunt în zone cu terenuri mai puţin fertile, intervenţiile utilizatorilor sunt obligatorii. Numai prin administrarea de îngrăşăminte chimice, se poate interveni în creşterea cantităţii de masă verde pentru animale. Nu pot fi neglijate nici activităţile ce privesc semănatul de primăvară.

Neculai Avorniciţi, din Terebeşti, fermier implicat în creşterea bovinelor de carne, după ce a renunţat din motive deja bine cunoscute, la bovinele din rase de lapte, cultivă însemnate suprafeţe de teren cu scopul de a-şi asigura baza furajeră necesară sectorului zootehnic. Acesta ne-a spus că la culturile de toamnă s-au făcut fertilizări pentru a stimula creşterea sănătoasă. Au fost făcute şi erbicidări acolo unde s-a impus. Au fost înfiinţate însemnate suprafeţe cu lucernă, plantă perenă care asigură cositul vreme de 3-4 ani, de mai multe ori pe an, cu rezultate bune. Nu s-a făcut remarcat exces de umiditate, motiv pentru care, se poate lucra la semănatul porumbului, a flori-soarelui. Desigur, cultivatorii de ovăz au făcut însămânţările încă mai de mult.

Fermier care a dorit să rămână anonim, dar implicat fiind în sectorul vegetal, spunea că au ieşit din iarnă bine şi chiar foarte bune culturile de toamnă. S-au înregistrat unele pierderi pe suprafeţe mai mici, acolo unde au existat băltiri. Plantele răsărite au ajuns să se sufoce. Au fost executate în timpul optim majoritatea lucrărilor de fertilizare fazială, care coroborate cu o vremea bună, dar şi cu precipitaţii moderate, pot contribui la rezultate bune, cel puţin la nivelul anului precedent, dacă se face vorbire despre cerealele păioase. Pe terenurile aşa numite uşoare, cu un conţinut mai  ridicat de nisip, semănatul culturilor precum: ovăz, borceg, a fost finalizat de mult.

Gheorghe David, nimeni altul decât primarul comunei Mofin, implicat în cultivarea pâmântului, ne spunea că se ocupă de agricultură încă din tinereţe. Agricultura rămâne pentru el o pasiune, pe care o cultivă cu multă plăcere, în limita timpului pe care-l are la dispoziţie.  Cât priveşte stadiul de dezvoltare a culturilor de toamnă, de această dată fermierul David, spune că tot ceea ce s-a semănat în toamnă, chiar şi mai târziu, de-a lungul timpului a recuperat în dezvoltare. Plantele indiferent de specie sunt frumoase şi viguroase. Este nevoie de căldură, precipitaţii, fără dezlănţuiri ale naturii pentru a putea spera la producţii bune, la toate culturile.

Alexandru Horvat, fermier din Mărtineşti – comuna Odoreu, ne-a spus că personal se ocupă de partea de zootehnie a fermei de familie, iar de ceea ce înseamnă sector vegetal se ocupă Flavius Horvat, fiul. Fără a avea convingerea că lansează opinii deosebite, Alexandru Horvat a confirmat spusele celorlalţi fermieri menţionaţi în cele de mai sus, cu privire la buna dezvoltare a culturilor de toamnă, inclusiv a plantelor furajere. Ploaia şi vremea bună, fără dezlănţuiri violente ale naturii sunt factorii care vor contribui la producţii bune în perioada de recoltat. În rest, interlocutorul a spus că în această perioadă se impune valorificarea timpului bun pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor care vor asigura în bună măsură baza furajeră a sectorului zootehnic pe care-l deţine familia Horvat.

Daniel Frei, fermier implicat în sectorul zootehnic, dar care cultivă şi teren pentru asigurarea furajelor necesare în ferma proprie, ne spunea că în acest moment, culturile de toamnă sunt în termen de dezvoltare, ba mai mult, secara semănată pentru a deveni siloz, ar urma să se recolteze probabil în următoarele două săpătămâni. În fază bună de dezvoltare sunt şi lucernierele, care în timp scurt, poate 7 – 10 zile, vor ajunge la prima coasă din acest an, fiind cosite pentru producţia de fân. Dacă sămânţa de floarea-soarelui a fost pusă sub brazdă, se fac pregătiri pentru a însămânţa porumbul pentru boabe, dar şi cel pentru siloz.

CITEȘTE ȘI:

În prima zi, peste 100 de fermieri sătmăreni au depus la APIA cererile de subvenţii