Image 1
Image 2

Germania, în aşteptarea unui miracol

Din când în când mai trebuie să privim şi în curtea vecinilor. Aflaţi la doi paşi de Ungaria, de regulă luăm ca reper preţurile din Ungaria, măsurile pe care le ia guvernul Orban, neîndrăznind să mergem mai departe, spre Austria, Germania, Franţa, Italia etc. Adică în ţări în care trăiesc şi lucrează zeci, sute de mii de români.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

O rapidă trecere în revistă a presei din Germania ne arată că  nici “motorul economiei Europei” nu funcţionează la parametri normali.

Cancelarul Scholz, ca orice politician, vorbeşte şi este în aşteptarea “unui miracol economic” care să repună Germania pe prima poziţie în Europa. Tot mai mulţi analişti economici îl contrazic. “Germania, spune istoricul economic Adam Tooze, va trebui să se obişnuiască pe viitor cu o poziţie de mijloc”.

Principala dezbatere din Germania se poartă în jurul reformei. De peste tot, din fiecare land, se transmit spre centru, spre coliţia de guvernare numită “Semafor”, formată din social-democraţi (SPD) ecologişti (Verzii)  şi din liberalii (FDP) semnale despre necesitatea “unui nou început’. Trebuie gândită o nouă agendă economică, în pas cu vremurile care să conducă la “creştere şi prosperitate”.

“Germania rămâne în urmă” avertizează Ştefan Messer, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Grupului de Gaze Industriale. Da, Germania a resimţit puternic lipsa gazelor ruseşti ieftine. Populaţia este nemulţumită, avertismente peste avertismente se abat asupra politicienilor. Rapoartele sceptice, previziunile sumbre din partea experţilor sunt la ordinea zilei.

Ministrul Economiei, din partea Verzilor, declară că o economie globală slabă face din Germania o ţară vulnerabilă “ca naţiune exportatoare”.

Ministrul de Finanţe, Christian Lindner din partea FDL, formaţiune liberală, crede că este necesară o “agendă  atotcuprinzătoare pentru abordarea unei noi competivităţi”.

Receptiv, Guvernul federal, în şedinţa de la sfârşitul lunii august, a anunţat că trebuie pus accentul pe Inteligenţa Artificială, “ca tehnologie a viitorului, concomitent cu o îmbunătăţire a digitalizării administrative”. Da, şi în Germania se discută despre o “monstruoasă birocraţie”, despre reducerea numărului de angajaţi în instituţiile publice. Membrii cabinetului Olaf Scholz discută intens despre implementarea unei “birocraţii moderne.”

Nevoia de reformă se menţine la un nivel foarte ridicat. Şi în Germania mediile de afaceri reclamă nivelul uriaş al aparatului de stat, birocraţia în creştere, dar şi penuria de mână de lucru calificată.

Germania avea stabilită o limită maximă de impozitare şi taxe de maxim 40% care acum tinde să fie depăşită.  Mediul de afaceri aşteaptă o scădere a impozitării şi micşorarea asigurărilor sociale, ca un semnal al dorinţei de reformare, de schimbare. Pentru creşterea puterii de cumpărare se aşteaptă o scădere a fiscalităţii pentru persoanele cu venituri medii şi mici.

Presiunea pe guvernul federal creşte. “Nu s-a făcut nimic”, scriu ziarele, la unison cu germanii de rând. Cifrele sunt în continuare alarmante. Economia, spun experţii, este ţinută în viaţă doar de cifre, de statistică, însă realitatea este alta. Economia este în declin. Nu se simte nicio îmbunătăţire, afacerile sunt în pericol, preţurile cresc pentru a ţine pasul cu inflaţia. Rata dobânzilor este în creştere. Întreaga economie, economia globală este în dificultate. Recesiunea bate la uşa marilor puteri economice, urmele crizei energetice declanşată de războiul din Ucraina nu s-au şters.

Experţii descoperă slăbiciunile structurale,  necompetitive ale celei mai mari economii din UE.

Institutul Economic German, omologul institutului de Statistică Român, anunţă că producţia industrială a Germaniei este cu 5% sub nivelul din 2019. Producţia chimică, mare consumatoare de energie, este cu 25% sub nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina.

Dacă economia germană tuşeşte, economiile convergente din zona euro, din UE, sunt la un pas de a intra în comă.  Greu de crezut, dar Germania este singura ţară din zona euro care nu a recuperat nivelul producţiei economice din anii precedenţi coronavirusului. Dacă marile economii, SUA, Japonia şi China au o creştere economică, mică ce-i drept, economia Germaniei se micşorează cu 0,3%, potrivit datelor FMI. Clasamentul mondial situează Germania sub Pakistan şi Argentina.  Perspectivele sunt sumbre până la orizontul anului 2028.

Există însă şi veşti bune: finanţele publice sunt sănătoase, iar ocuparea forţei de muncă este la nivel record.

Ce se preconizează în viitor? Puternic capitalizate, marile companii germane vor investi în anii următori în străinătate. În acelaşi timp cancelarul Scholz spune că marile companii transnaţionale investesc în Germania numai cu subvenţii şi privilegii din partea statului. Adică la fel ca în România.