Image 1
Image 2

În căutarea unui prezidențiabil de mare forță

Sigla Informatia Zilei
Indiferent de deciziile luate în aceste zile, înțelegerile dintre partide sunt făcute pentru a fi încălcate. Asta ne arată istoria.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Indiferent de deciziile luate în aceste zile, înțelegerile dintre partide sunt făcute pentru a fi încălcate. Asta ne arată istoria.
Strădaniile de a găsi punctele comune sunt lăudabile pentru ambele partide, dar până la urmă fiecare luptă pentru sine. PSD are obligații  față de elită, de cadre, față de organizațiile județene,  față de baronii săi locali, față de toți cei ce plătesc cotizații la partid.

 

Până la urmă este dator și față de votanții săi să aibă un candidat prezidențial.

 

PNL este presat de jos în sus să nu cedeze în fața PSD. Asta  înseamnă că are obligația de a-și impune un candidat prezidențial, iar conducerea partidului are datoria de a găsi mijloace și soluții pentru a maximiza rezultatele la toate alegerile de anul acesta.
Comasarea este prima soluție, iar un candidat prezidențial propriu este o condiție fără de care PNL riscă să devină un partid de mâna a doua.

 

Plasându-se la alegerile prezidențiale din 1996, din  2004 din 2009, turul doi, din 2014 și din 2019 în alianțele care au avut drept rezultat victoria candidatului prezidențial susținut de PNL, pe drept cuvânt se poate spune este un partid prezidențial.

 

PNL este un partid prezidențiabil, dar fără un candidat la președinție de mare forță. De fiecare dată a trebuit să apeleze la racolarea unui candidat dinafară.

 

De reținut că la prezidențialele din anul 2009 în primul tur candidatul PNL, Crin Antonescu, a obținut 20,3% (1.945.831 voturi) și nu a intrat în turul doi. Acesta este, de fapt, scorul PNL. Până aici se poate întinde PNL și acum.

 

Pe locul doi la aceleași alegeri din 2009, s-a plasat Mircea Geoană, cu un procent de 31,15%, în voturi însemnând 3.027.838 . Traian Băsescu a luat atunci 3.153. 640 voturi, în procente însemnând 32,44%.

 

În turul doi PNL a votat  candidatul PDL și astfel Traian Băsescu a obținut un al doilea mandat prezidențial.

 

În anul 2024 sondajele arată că PNL nu are cu mult peste 20%. De asemenea, sondajele arată că PSD a rămas în marja de 30%, poate cu câteva procente mai mult, dar nu peste 33%.

 

Din punctul de vedere al alegătorilor, cele două partide au rămas relativ constante. În ce constă diferența dintre ele? Alegerile prezidențiale face diferența. PNL s-a știut plasa în tabăra învingătorului, iar PSD a rămas perdant la prezidențiale din anul 2000 încoace, de când Ion Iliescu a avut norocul de a intra în turul doi cu Vadim Tudor.

 

Această situație l-a determinat pe Marcel Ciolacu în anul 2021, proaspăt președinte interimar al PSD, să declare că vrea să schimbe vechea abordare astfel ca președintele partidului să nu fie automat și candidatul la prezidențiale.

 

Cităm din presa momentului: “A greși e omenește, a persevera e prostește. Toți președinții PSD dinaintea mea au avut o abordare care nu a funcționat. Eu am zis că voi schimba această abordare. În primul rând, președintele partidului nu mai este neapărat și candidatul la prezidențiale, a declarat Marcel Ciolacu, duminică seara, la Antena 3.”

 

Se întâmpla în luna mai 2021. În același interviu de la Antena 3 la întrebarea dacă a avut o discuție cu Mircea Geoană răspunsul lui Marcel Ciolacu a fost clar: ” Nu am avut niciodată cu domnul Mircea Geoană vreo discuție de candidatură la prezidențiale.”

 

În schimb, exact în aceeași perioadă Sorin Grindeanu, prim vicepreședinte al PSD, nu excludea o eventuală candidatură a lui Mircea Geoană la prezidențialele din 2024.

 

Au trecut trei ani și subiectul Mircea Geoană, candidat prezidențial, a revenit în actualitate. Aici trebuie căutat motivul disputei dintre PSD îi PNL.

 

Să fie acest subiect motivul disensiunii dintre PSD și PNL? Liberalii au livrat multe personalități politice, dar niciuna de anvergura unui posibil învingător la alegerile prezidențiale. I-au luat de-a gata. Valeriu Stoica i-a pus lui Theodor Stolojan partidul la picioare invitându-l să candideze la președinție. A obținut, la alegerile din anul 2000, puțin peste 10% și nu a intrat în turul doi.

 

La alegerile din 2004 același Theodor Stolojan a făcut rocada cu Traian Băsescu. Un al treilea prezidențiabil împrumutat  de PNL a fost Klaus Iohannis, importat de la primăria Sibiu.

Mizează acum PNL tot pe un candidat de împrumut? Se gândește cumva la Mircea Geoană?  Dar mai este o întrebare: dacă Nicolae Ciucă  intră în cursă singur, nu cumva va avea soarta lui Crin Antonescu? Adică va obține scorul partidului, iar cu 20% nu intră în turul doi.

 

Intrând în finală cu George Simion, sau cu alt candidat AUR, Marcel Ciolacu își deschide o poartă sigură către Cotroceni. Apoi poate zice ca Mihai Viteazu. “Asta-i pofta ce-am profit!”

 

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns