În fond, fiecare zi este Ziua Culturii Naţionale

Asculta acest articol

Prin multele şi deseori nesemnificativele evenimente politice, se strecoară şi câte o ştire culturală.
Cum nu există un autentic cult al eroilor, un respect deosebit faţă de trecut, o tradiţie a aniversărilor şi comemorărilor marilor personalităţi culturale, ne mulţumim chiar şi cu micile atenţii pe care guvernul, parlamentul, preşedintele ţării, le acordă culturii, oamenilor de cultură, personalităţilor istorice.
În acest sens trebuie să remarcăm gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a promulga legea prin care anul 2023 este dedicat cărturarului Dimitrie Cantemir cunoscut mai degrabă ca domnitor care s-a luptat cu turcii, precum şi compozitorului Ciprian Porumbescu, autorul cunoscutului cântec patriotic “Trei culori”.
Adaptat ca imn naţional al României între anii 1977-1989, compromis prin adăugarea unor strofe cu o puternică încărcătură ideologică, compoziţia lui Ciprian Porumbescu a fost masacrată.
Una dintre strofe se zice că ar fi fost compusă chiar de Ceauşescu. Probabil strofa în care se spune că întâi ne zdrobim în luptă duşmanii, apoi ne putem permite să trăim în pace, demni. Comuniştii au deturnat sensul primar al cântecului, astfel că azi “Tricolorul” lui Ciprian Porumbescu nu se mai numără printre melodiile care se intonează la manifestările patriotice.
Anul 2022 a fost dedicat lui I.L. Caragiale şi Smarandei Brăescu, prima femeie care a sărit cu paraşuta. Un mare autor de comedie şi o paraşutistă. Prea multe manifestaţii dedicate lor nu ştiu să se fi organizat anul trecut. Cantemir şi Porumbescu par mai compatibili. Mai greu în cazul marelui cărturar va fi să se cerceteze ce a făcut la Moscova, după ce, învins în bătălia de la Stălineşti, a fost nevoit să se refugieze la curtea lui Petru cel Mare, devenit după mai bine de 300 de ani zeul tutelar al lui Vladimir Putin.
Dimitrie Cantemir intenţiona să instaureze în Moldova un regim autoritar, după modelul lui Petru cel Mare. Marele ţar i-a promis sprijin atâta vreme cât va dura domnia ereditară a familiei Cantemir, iar Moldova nu se va îndepărta de ortodoxie.Actuala conjunctură internaţională nu este favorabilă omului politic care a fost Dimitrie Cantemir. Istoria mai reţine un aspect mai puţin fericit. Prinţesa Maria ar fi avut o relaţie cu Petru cel Mare, dar la îndemnul tatălui ar fi făcut un avort ca să dea naştere unui eventual pretendent la tronul Moldovei, fiu al marelui ţar, nepot al domnitorului Dimitrie Cantemir. Ciudate sunt meandrele istoriei.
Dar Dimitrie Cantemir, cărturarul, rămâne o mare personalitate culturală, un important reper istoric în cultura română. Judecând după anii trecuţi, nici anul 2023 dedicat celor doi moldoveni, Cantemir şi Porumbescu, nu va însemna decât o simplă curtoazie, un gest care se vrea simbolic.
În realitate nu este decât încă una din acţiunile bifate de parlament, de preşedinţie, de guvern, prin care mimează atenţia pe care o acordă culturii. Gesturi simbolice ale preşedintelui sunt şi decorarea unor personalităţi şi instituţii de cultură cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Anul acesta decoraţiile nu au fost acordate unor mari personalităţi, probabil pentru că deja au fost decorate toate marile personalităţi, însă importante sunt pentru prestigiul culturii în general şi acordarea unor distincţii pentru asociaţii culturale, trupe de teatru, muzeului Peleş, unei pianiste, unui critic de film etc. Cultura, spre deosebire de alte domenii, se adaptează la orice situaţie.
A supravieţuit în timpul întunecatului deceniu, al realismului socialist, al dictaturii şi cenzurii ceauşiste. Supravieţuieşte şi în timpul cenzurii economice, a subfinanţării din aceste vremuri tulburi. De ce? Pentru că, în fond, fiecare zi este Ziua Culturii Naţionale.