Asculta acest articolBuna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, mai este cunoscută în popor sub denumirea de Blagoveștenie, fiind praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare Maria că îl va naște pe Pruncul Iisus.
Praznicul Bunei Vestiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Naşterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun.
Cele două sărbători nici nu ar putea fi gândite separat, Naşterea fiind urmarea firească a Bunei Vestiri, fiecare dintre ele constituind, în felul său, începutul mântuirii neamului omenesc.
Inițial, data sărbătorii a variat, fiind celebrată în unele țări la data de 5 ianuarie, în Ajunul sărbătorii de Bobotează. Pe de altă parte, în unele Biserici din Apus, sărbătoarea era marcată la 18 decembrie.
În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea.
Buna Vestire înseamnă, dincolo de toate aceste informații, bucurie – primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a rostit atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună:
„Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
De aceea, în fiecare an, în preajma acestui praznic împărătesc închinat Maicii Domnului, suntem chemaţi să ne bucurăm și noi, purtând în suflete nădejdea sfântă a mântuirii.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind unul dintre praznicele pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.
Părintele Nicolae Necula spune că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică.
Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic”.
Fii primul care comentează