
Nu mai puțin de 18 recomandări și peste 70 măsuri detaliate necesare reformei în învățământ au fost făcute pentru autoritățile române de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la solicitarea Ministerului Educației.
Cu toate acestea, profesorul Marian Staș crede că experții OCDE trebuiau să fie și mai duri. „Practic, acest document validează, legitimează chiar, Legea învățământului preuniversitar care a intrat în vigoare cu ceva timp în urmă. Acei experți OCDE ori nu știu, ori nu vor să vadă ce probleme sunt, de fapt, în sistemul educațional din România, probleme care trebuie chiuretate, efectiv. Dacă vorbim de cariera didactică, în continuare, directorii de școli publice nu își pot alege cadrele didactice prin concurs. Avem de-a face cu o centralizare a acestui sistem, iar aceasta aduce numai mediocritate.
Apoi vorbim de arhitectura curriculară din sistemul educațional. Concret, avem planuri-cadru croite pentru salariile și normele profesorilor, nicicum pentru nevoile copiilor și ale societății. Nimeni nu vede că avem legislație și că anumiți profesori pot fi la catedră numai o parte din norma de ore, iar restul pot fi foarte bine suplinite cu ore de consiliere dedicate elevilor pentru viitorul carierei, dar și cu ore de mentorat pentru mai tinerii dascăli. Aici avem o normă didactică care a rămas de tip comunist. În plus, mai vorbim de o oră de religie obligatorie impusă de cultul majoritar, în loc de educație spirituală așa cum se cuvine”, a explicat expertul în educaţie Marian Staş.
Reamintim că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a transmis că salarizarea profesorilor, organizarea sistemului de școli și modul cum se desfășoară evaluarea acestora prezintă multe minusuri pentru funcționarea sistemului. „La nivel strategic, România trebuie să schimbe radical modul în care sunt finanţate şi evaluate politicile în învăţământ. În acest sens, este nevoie de planificare şi bugetare la nivel strategic pentru a corela resursele cu priorităţile pe termen lung. De asemenea, este nevoie de capacităţi analitice mult mai extinse pentru a monitoriza şi evalua implementarea şi rezultatele politicilor publice, precum şi pentru a responsabiliza instituţiile implicate”, se subliniază în raport.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează