Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

IFPLUSȚINTĂ NEREALISTĂ

Măsuri de reducere a deficitului bugetar în România

România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural în UE.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

“Ţinta de deficit bugetar asumată de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealistă şi judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcţie a fost cu hibe (venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în câţiva ani”, se menţionează în raportul “România – Zona Euro MONITOR” nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.

 

“Nu se poate obţine reducerea deficitelor fără dureri, fără a distribui efortul de corecţie echitabil. Dacă fiecare vrea să fie scutit de participarea la acest efort, cine să suporte povara? Şi nici nu este normal ca cei mai neajutoraţi să fie cei care suportă costul cel mai mare. Pentru orice analiză serioasă este clar că ajustarea trebuie făcută în principal pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contribuţii ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a pl[ţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simţ, logică”, se menţionează în raportul citat de Agerpres.

 

“Dar nu poţi tăia cheltuielile publice cu satârul într-o ţară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetăţenii sunt privaţi de bunuri publice şi servicii în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. De la un prag critic în jos, reducerea drastică de cheltuieli publice poate cauza un mare salt de ineficienţă şi stricăciuni de ansamblu economiei”, se mai precizează în raport.

 

 

Pe de altă parte, deşi necesară, Legea Pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetară, precizează sursa citată.

 

“Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi să fie eşalonată, pe câţiva ani. A crede că se poate realiza corecţia deficitului bugetar prin taxa prin inflaţie este o iluzie; această taxă poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai dacă ar mai exista un alt mare şoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaţionist şi care să nu fie urmat de indexări de salarii şi pensii compensatorii. Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri şi portiţe), ce este rezultat şi al capturării politicii fiscale de către grupuri de interese. Trebuie totodată să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revoluţie în acest sens, ce implică nu numai digitalizare. În acest scop este nevoie şi de combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale”, se mai precizează în material.

 

Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată. Din populaţia activă, numai 5,5 milioane sunt cu contracte de muncă.

 

“Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane sunt plătite cu salariul minim, mulţi cetăţeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piaţa muncii în UE – 68% faţă de peste circa 78% în UE. Sunt multe de remediat pe piaţa muncii, cum arată şi rapoarte ale BM şi FMI, ale CE. Şi PNRR are prevederi în acest sens, aşa cum are privind reforma fiscală. Contextul schițat mai sus privind economia românească subliniază, fie şi implicit, importanţa enormă a fondurilor europene (PNRR şi CFM) – pentru reforme necesare şi finanţarea de proiecte importante, digitalizare, tranziţie energetică, dezvoltarea infrastructurii, competitivitate”, mai arată raportul.

 

CITEȘTE ȘI:

Drulă: Un buget construit pe minciună. Ciolacu: E un buget pe dezvoltare

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with