Asculta acest articol… o serie de cercetători au elaborat studii menite a dovedi valoarea lor cu accent deosebit pe ceea ce înseamnă inclusiv flora spontană rară. Schimbările climatice, căldurile excesive în anumite perioade ale anului, lipsa sau insuficienţa precipitaţiilor au accentuat conceptul de deşertificare. Cine a călătorit în ultimii ani pe traseul Sanislău – Horea a avut posibilitatea să vadă deşertificarea treptată care se produce în zonă, chiar fiind spaţii cu nisipuri în care lipseşte vegetaţia.
Referitor la creşterea îngrijorătoare a deşertificării, publicaţia Ştiriagricole, utilizând unele afirmaţii ale lui Mircea Fechet, ministrul Mediului, consemnează: 1.000 de hectare de teren arabil sunt pierdute în fiecare an, în sudul României, din cauza deşertificării. Singura soluţie pentru combaterea fenomenului este o împădurire rapidă.
„Am fost personal în sudul României, în judeţul Dolj, în judeţul Mehedinţi, şi am văzut cu ochii mei cum deşertul înghite pur şi simplu suprafaţa arabilă de acolo.
E foarte greu să te gândeşti măcar cum trăieşte o comunitate dependenă de agricultură, în condiţiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile. Acest lucru nu poate fi combătut, după ştiinţa noastră actuală, decât prin nişte împăduriri rapide, motiv pentru care mă bucur să constat că mare parte din bugetul fondurilor de împădurire din PNRR, din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, ajung acolo unde e mai mare nevoie, respectiv în sudul ţării.
Tot experţii ne spun că, dacă nu acţionăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puţin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei”, a declarat ministrul.
Fii primul care comentează