Asculta acest articol…. profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul unei conferințe organizate de Școala Privată Aletheea, „O altfel de educație pentru o altfel de generație”.
”Bugetul de timp al copilului este același și el, practic, acum are o presiune enormă pe resursele lui mentale, pe care trebuie să le distribuie nu pe cinci materii, ci pe 15 materii și te aștepți ca învățarea să se producă în profunzime. Când ai multe teme de procesat, le procesezi superficial și, dacă procesezi superficial pentru că ai multe materii, dacă înveți superficial la fiecare dintre ele, dacă înveți superficial mulți ani, mintea ta devine mai superficială, nu mai intră în adâncime.
Mai simplu spus, are de câștigat dezvoltarea mentală a copilului mult mai mult dacă are mai puține materii, cele fundamentale. (…) Și atunci, dacă tu înțelegi realitatea fizică, chimică, biologică, socio-economică și culturală, ai înțelegerea fundamentală a lumii. Pe asta trebuie construit un curriculum, nu pe tot felul de bazaconii și de mode”, a spus profesorul Mircea Miclea, referindu-se la ”moda” de a introduce noi materii, precum Educația pentru mediu, Educația pentru sănătate ori Educația rutieră.
Întrebat despre examenele de Evaluare Națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și Bacalaureat care ”creează o presiune pe profesori să genereze un anumit tip de practică în interacțiunea cu elevii”, având în vedere tipologia de subiecte anunțată și repetată ani la rând sau excluderea unor conținuturi, Mircea Miclea a spus: ”Vă spun cum văd eu ieșirea dintr-o astfel de dilemă, pentru că, într-adevăr, este o dilemă. Pe de o parte, trebuie să le arăți părinților și copiilor că ei iau note mari la Evaluarea Națională și la Bacalaureat, deci trebuie să faci programa și temele care sunt puse în programa respectivă. Pe de altă parte, trebuie să le asiguri propria lor dezvoltare. Nu cred că rămâne prea mult în memoria lor ce subiecte au învățat pentru BAC sau pentru Evaluarea Națională. Rămân lucrurile care i-au impresionat în clasă. (…)
Autonomia profesorului este în construcția, în designul pe care îl face la lecție. Nu ce predă, ci cum predă. Acolo este autonomia lui. În cazul acesta, autonomia lui este determinată de modul în care predă subiectele pe care le are de predat pentru Bacalaureat și pentru Evaluarea Națională, pe care trebuie să le predea pentru că e o cheie de control, dar nu lucrul acela este cel mai important. Pentru dezvoltarea ulterioară a elevilor, pentru mințile lor, sunt mai degrabă importante experiențele pe care le produce profesorul la clasă. Ce predă – conținutul de predare, cum predă – în sensul că predă în așa fel încât să trăiască copiii anumite emoții, să aibă anumite emoții când ascultă cunoștințele respective, când învață să utilizeze cunoștințele. Acestea sunt lucrurile care îi dezvoltă pe copii și care îi fac pe ei să aibă o anumită minte ulterior, nu predarea subiectelor pentru Evaluarea Națională.
CITEȘTE ȘI:
Elevi de la clase primare comasați într-o singură clasă de învățământ simultan
Fii primul care comentează