Asculta acest articol… astfel confirmând o estimare preliminară publicată la finele lunii octombrie. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru două treimi din PIB-ul Germaniei, au scăzut cu 0,3% de la un trimestru la altul, în timp ce consumul guvernamental a crescut pentru prima dată în mai mult de un an, cu 0,2%.
Scăderea cheltuielilor gospodăriilor a provocat o contracţie a economiei germane în trimestrul al treilea, când motorul economiei europene a intrat în ceea ce Bundesbank admite că ar putea fi o recesiune, transmite Bloomberg.
Contracţia PIB-ului Germaniei în trimestrul al treilea vine după ce în trimestrul II economia germană a crescut cu doar 0,1%, după ce a stagnat în primele trei luni ale anului.
“După evoluţiile modeste înregistrate în prima jumătate a anului 2023, economia germană a început a doua jumătate a anului cu o uşoară scădere a performanţelor”, a subliniat preşedintele Oficiului Federal de Statistică, Ruth Brand.
Aceste date scot în evidenţă greutăţile cu care Germania se confruntă în a-şi reveni din criza energetică din iarna anului trecut, la care se adaugă impactul majorării dobânzilor. Fondul Monetar Internaţional prognozează că Germania este singura dintre marile economii ale lumii care se va contracta în acest an.
Preţurile mari la energie şi creşterea modestă a economiei mondiale continuă să creeze probleme pentru sectorul industrial din Germania. Mai multe companii germane din sectorul industrial au început să taie costurile. La aceasta se adaugă dobânzile mari care afectează şi ele cererea, iar impactul deplin al dobânzilor asupra economiei va deveni evident în perioada următoare. Potrivit oficialilor de la Banca Centrală Europeană, o relaxare a condiţiilor monetare nu va avea loc prea curând, în pofida unei încetiniri semnificative a inflaţiei până la 2,9% în octombrie.
O nouă lovitură pentru economia germană a venit săptămâna trecută din partea Curţii Constituţionale, care a blocat intenţia Guvernului de a transfera fonduri neutilizate în lupta cu pandemia spre programe de investiţii în energii verzi, ceea ce a creat o gaură de 60 de miliarde de euro în finanţele Guvernului.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează