Asculta acest articolPropus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, fondul urmează sa fie dezbătut miercuri la o reuniune a miniştrilor de externe ai Alianţei. O decizie finală este aşteptată la summitul NATO din iulie de la Washington.
Alianţa Nord-Atlantică caută noi modalităţi de a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruse, după avertismentul Kievului în legătură cu deficitul de muniţii care împiedică apărarea împotriva atacurilor ruse.
Pachetul de 100 de miliarde de euro are drept scop, de asemenea, să reducă presiunea în rândul membrilor alianţei în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. Germania şi Statele Unite, de exemplu, aduc contribuţii mai mari în raport cu economia lor decât alte ţări.
În cadrul reuniunii de miercuri se va discuta şi dacă angajamentele anterioare privind ajutorul militar pentru Ucraina ar trebui incluse în fondul NATO.
O a doua parte a planurilor Alianţei de a sprijini Ucraina pe termen lung împotriva Rusiei implică o nouă misiune NATO pentru a coordona livrările de ajutor militar şi instruirea pentru armata ucraineană.
Până în prezent, Statele Unite şi-au asumat rolul principal de coordonare a livrărilor de arme în Ucraina printr-un organism cunoscut sub numele de Grupul de contact pentru Ucraina.
Potrivit diplomaţilor, scopul misiunii, dacă va fi aprobat de aliaţii NATO, este de a face sprijinul Ucrainei mai puţin dependent de evoluţiile politice în diferitele ţări NATO şi de a împărţi o mai mare responsabilitate în rândul alianţei. Aceste aspecte sunt legate de îngrijorările privind posibila realegere la Casa Albă a fostului preşedinte SUA, Donald Trump, notează sursa citată.
Parchetul General al Rusiei a anunţat miercuri că a transmis un mesaj scris mai multor ţări occidentale în care le cere să-şi respecte obligaţiile internaţionale pentru stabilirea celor responsabili şi aducerea lor în faţa justiţiei în cadrul investigaţiilor privind exploziile de la Nord Stream şi a “actelor de terorism” în Rusia, relatează Reuters.
Moscova şi-a manifestat frustrarea cu privire la ceea ce a calificat drept “caracter neconcludent” al anchetelor efectuate de unele ţări occidentale cu privire la exploziile din septembrie 2022 asupra conductelor destinate să transporte gazul rusesc către Europa occidentală.
Danemarca a renunţat la investigaţia sa în februarie, după ce Suedia şi-a închis ancheta şi a predat anchetatorilor germani probele pe care le-a descoperit.
Parchetul general al Rusiei a declarat că a trimis scrisori Ciprului, Franţei, Germaniei şi SUA, după ce parlamentari şi personalităţi publice din Rusia au cerut informaţii despre anchetă.
În mesajul transmis se afirmă că Moscova doreşte să afle despre posibila implicare a unor persoane şi grupuri în organizarea şi finanţarea unor acte de terorism în Rusia, precum şi despre exploziile de la Nord Stream.
În text nu se menţionează în mod explicit atacul de luna trecută de la o sală de concerte de lângă Moscova, soldat cu peste 140 de morţi şi sute de răniţi. Kremlinul a făcut legătura cu Ucraina, afirmând în acelaşi timp că atacul a fost comis de atacatori islamişti. Ucraina neagă orice rol în acest atac.
Rusia şi Occidentul, ale căror relaţii s-au deteriorat la un nivel fără precedent din cauza războiului declanşat de Moscova în Ucraina, s-au acuzat reciproc în legătură cu exploziile la gazoductele Nord Stream. Fiecare parte a negat implicarea sa şi niciuna nu şi-a asumat responsabilitatea.
Kremlinul a calificat situaţia legată de investigaţiile privind exploziile de la Nord Stream ca fiind “apropiată de absurd”, notează Reuters.
Fii primul care comentează