Image 1
Image 2
Ciornă automată

O majorare a salariilor în bătaie de joc

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Dacă economia SUA, potrivit declarațiilor celui care a propus măsurile de ieșire din criza din 2007-2008, își va reveni în circa doi ani, ne putem întreba în câți ani își va reveni economia României. Cel mai potrivit răspuns este că își va reveni în același timp cu întreaga economie din UE.

Dar cu condiția să urmeze aceeași pași, să ia aceleași măsuri de stimulare a producției, aceleași măsuri de ajustare a salariilor în funcție de starea economiei.

În general, în vremuri de răscruce istorică, partidele din România au luat-o pe contrasens, reușind performanța de a rămâne de căruța istoriei. Așa s-a întâmplat imediat după 1989, când președintele Iliescu s-a remarcat prin încăpățânarea de a crea o economie “originală”, un sistem politic “original”. A reușit să ne rupă de plutonul fruntaș al grupului de la Vișegrad, format din Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Rezultatul a fost aderarea României la NATO cu o întârziere de cinci ani. |ările din grupul de la Vișegrad au aderat la NATO în anul 1999, România în 2004.

Intrarea în UE s-a făcut tot cu întârziere. România a intrat în 2007, iar Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia în 2004.

Întârzierea istorică se datorează, fără dubiu, modului în care partidul emanat de revoluție, FSN, nu a înțeles direcția spre care trebuia să se îndrepte România. Peste timp, PSD a recidivat.
Cât timp Liviu Dragnea a condus PSD-ul era cât pe ce să scoată România din structurile politice europene.

Dar să trecem de la crizele din trecut la criza actuală. Începe campania electorală? Așa se vede.
2020 va fi un an greu pentru economie. Peste un milion de salariați din mediul privat stau acasă. Economia nu mai produce plusvaloare. Repornirea va necesita un efort uriaș din partea statului, cu mari sacrificii pentru cetățeni.

În ciuda acestei realități sumbre, a viitorului nesigur, partidele de opoziție, în frunte desigur cu PSD, au decis în această săptămână să majoreze salariile din sistemul bugetar. Dacă personalului sanitar care luptă cu virusul în mod direct, li se oferă un bonus la salarii de 500 de euro, iată că partidele de opoziție din parlament, în fapt majoritare, au decis majorarea salariilor din sistemul de stat, de la 30% până la 100%.

Salariații bibliotecilor de importanță națională primesc o majorare de 30%, la fel cei de la Inspectoratul de stat pentru Transportul Rutier, ai Autorității Navale, începând cu luna august. Mai norocoși sunt salariații din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităților, cărora li se majorează salariile cu 100%. Tot din august, posibil prima lună în care se va ridica starea de urgență.

Deputații au votat de la distanță, online. Evident, nu sunt vinovați cei peste care a dat norocul în plină criză de coronavirus. Cu siguranță nu se așteptau la așa ceva.

Se vede că și în vremuri de criză lupul își schimbă părul, nu și năravul.

Este o răzbunare a PSD în urma refuzului PNL de a participa la un plan național de măsuri pentru depășirea crizei. Acum PNL și președintele Iohannis au un motiv să pună din nou tunurile pe PSD.

Nici PNL nu este preocupat exclusiv de guvernare. În aceeași zi când deputații opoziției majoritare votau în bătaie de joc majorarea salariilor, premierul Orban organiza o dezbatere cu liderii partidului pe tema alegerilor locale.

A spune că niciun partid nu este mai bun decât celălalt este o banalitate, un loc comun. Corect este să fie cântărit fiecare partid după faptele lui, după gradul de aderență la realitate.

În plină criză nu se fac exerciții electorale cu banii publici. În plină criză nu se fac calcule electorale pentru alegeri. Pentru preîntâmpinarea unei crize economice și mai catastrofale, partidele trebuie să meargă în direcția impusă de împrejurări.

Ciornă automată

Înjurăturile nu se transformă în voturi

După stabilirea, în mare, a candidaților, după primele tamponări între partide, chestiunea care se dezbate destul de aprins este în ce măsură prezența pe rețelele de socializare, aprecierile și înjurăturile lansate de un partid sau un candidat se convertesc în voturi.

O privire de ansamblu asupra lucrurilor bune și mai puțin bune

Amenințarea crescută a sărăciei, terorismul economic, brambureala politică la nivel mondial, nu foarte diferită de la o țară la alta, obligă partidele politice la o reconsiderare a programelor pentru găsirea unor soluții pentru revenirea măcar la normalitatea de dinainte de pandemie.