Asculta acest articolPrin urmare, în perioada următoare se va face un control pentru a depista eventualele nereguli. Dar România mai deține și alte recorduri în Europa: cel mai mare procent la taxarea muncii. Tot pe primul loc suntem la exportul ieftin de produse neprocesate și importul scump la produse procesate.
Poate că mai degrabă ar fi util ca guvernul să se ocupe de aceste probleme. Înainte de a verifica persoanele cu handicap ar fi mai de folos să fie verificați cei atât de sănătoși încât primesc și pensii și salarii cât 10-20 de salariați normali.
De la acest subiect, lansat luni, harnicul prim ministru a sărit direct la inteligența artificială. Marți a avut o întâlnire cu un specialist pentru a se lămuri cum stă treaba în acest domeniu ce promite să fie al viitorului nu foarte îndepărtat.
Până în anul 2025 se prognozează că AI va genera, la nivel mondial, circa 2,3 milioane de locuri de muncă, dar s-ar putea să afecteze circa 300 de milioane. Mai ales în SUA și UE, inteligența artificială devine o amenințare și pentru crearea de website-uri. Se estimează că între 25 și 50% din volumul de muncă în țările dezvoltate va fi preluat de roboți.
Printre cei mai afectați vor fi funcționarii din administrație și avocații. Nu trebuie să se teamă că vor rămâne fără locuri de muncă cei care lucrează în domenii unde este nevoie de consum mare de efort fizic, cum ar fi de exemplu construcțiile.
În timp ce tema inteligenței artificiale este intens dezbătută în țările dezvoltate, în România se încalecă subiecte de lumea a treia. După azilele groazei, după explozia de la Crevedia, după lanțul neîntrerupt al accidentelor și infracțiunilor, după circul de la USR cu scoaterea de pe liste a Elenei Lasconi pentru că a votat familia tradițională, a apărut subiectul plăților cash.
Guvernul a limitat plățile cu bani lichizi la firme și persoane fizice, iar unul dintre partide se opune. PNL pare să nu fi știut ce impact năucitor va avea o astfel de măsură asupra populației.
Până la urmă va intra în obișnuință plata cu cardul, dar deocamdată oamenii cred în banii pe care îi au în buzunar. Liberalii intuiesc șocul asupra unei bune părți a populației și vor să profite electoral cerând eliminarea unei măsuri abia luată de guvern.
Ajuns în poziție secundă după pierderea funcției de prim ministru, PNL vânează orice greșeală făcută de Marcel Ciolacu. 20% dintre români aruncă în spațiul public știri false. Contextul este potrivit pentru orice opinie, corectă sau greșită. O campanie bine condusă pe această temă ar putea urca PNL-ul cu câteva puncte în sondaje. În același timp poate contribui la o ruptură între cele două partide.
Atât acest subiect, foarte generos, cât și problema certificatelor de handicap le oferă liberalilor o largă arie de atac.
Nou anunțata candidatură la președinția României îi oferă lui Nicolae Ciucă posibilitatea de a-și demonstra calitățile de luptător pentru partidul său.
Nu s-au înregistrat scandaluri instrumentate de cei doi lideri. Ceea ce ne îndrituiește să afirmăm că avem de-a face cu un fenomen relativ nou în relațiile dintre PNL și PSD conduse de doi oameni ce păreau să se înțeleagă foarte bine.
Care sunt diferențele dintre cei doi? Nicolae Ciucă pare a fi mai degrabă un lider care își exercită puterea mai mult formal. Are o anumită inocență neobișnuită la un șef de partid. Marcel Ciolacu, dimpotrivă, odată cu preluarea șefiei guvernului se străduiește să deprindă tacticile de putere, de exercitare a puterii în cât mai multe variante. Îi place să dispună controale. A controlat azilele de bătrâni după cazul de la Voluntari.
A verificat stațiile cu gaz după explozia de la Crevedia. Acum i-a cășunat pe certificatele de handicap. Că dă înapoi în cazul limitării plăților cash nu pare să-l deranjeze prea mult. Omul a încercat, a simțit că nu este o măsură populară și dă înapoi. Este un politician versatil.
