Asculta acest articolNimeni nu mai crede că un partid, oricare ar fi acela, este capabil să redistribuie bogăția de sus în jos, ca după revoluția lui Lenin din 1917, ca după interzicerea partidelor burghezo-moșierești după al doilea război mondial și instituirea regimurilor democratice în varianta comunistă din țările Europei de Est. Problemele agricultorilor români nu le poate rezolva un partid de opoziție oricare ar fi acela.
Recomandările tot mai restrictive, cerințele din ce în ce mai mari din partea instituțiilor de la Bruxelles, de la protecția mediului la statul de drept, de la interzicerea creșterii porcului în gospodărie până la limitarea numărului de câini care păzesc oile, diminuarea ajutorului de stat la hectar pentru agricultură, creează o stare de spirit tensionată în spațiul Uniunii Europene.
Protecția mediului, managementul afacerilor, lipsa de muncitori calificați, nevoia de utilaje tehnologice tot mai performante, culminând cu eliminarea subvenției la motorină a umplut paharul nemulțumirilor fermierilor.
Amplificate de războiul din Ucraina și de consecințele sancțiunilor împotriva Rusiei care au condus la scumpirea energiei și materiilor prime, aceste neajunsuri scot fermierii în stradă.
Protestele fermierilor au început în Germania apoi s-au extins în România, dar există diferențe foarte mari în ceea ce privește sectorul agricol în cele două țări. În timp ce în Germania ponderea producției agricole este de doar 1% din produsul intern brut, în România este în jur de de 4% , cu tendință de scădere.
Asta nu înseamnă că sectorul agricol trebuie neglijat. Scăderea în PIB se datorează creșterii altor sectoare, construcțiile, serviciile etc. România ar avea de câștigat dacă ar acorda mai multă atenție agriculturii. Ceea ce nu a au prea făcut ultimele guverne.
Mai multă brânză nu va face nici AUR, în cazul în care printr-o minune ar ajunge la guvernare. În contextul protestelor demarate de fermieri se poate discuta despre modul în care partidele își vor atrage diferite categorii sociale. Fermierii, proprietarii de terenuri nu intră în categoria electoratului care are nevoie de un sprijin din partea unor partide populiste de genul AUR.
Noi și noi partide se pregătesc să intre în viitorul Parlament European. Mesajele sunt noi, situația politică și economică din țările UE este nouă. Dar dacă nu adaugi nimic nou poate apărea ceva nou?
Un pic de marxism-leninism, un pic de extremism mascat sub formula de suveranism și naționalism, niște idei revarșande pigmentate cu un discurs populist fac deliciul unei populații pe care lipsa alimentelor a însoțit-o zi de zi în timpul regimul comunist.
Toată lumea așteaptă un ban în plus, dar aproape nimeni nu mai crede că o creștere cu câteva procente a pensiei, a salariului este o soluție pe termen lung.
Fermierii sunt oameni întreprinzători, pot avea opțiuni politice, dar nu intră în categoria celor care cred că AUR ar fi o soluție pentru România. Încercarea lui George Simion și a Dianei Șoșoacă de a se lega de proteste poate avea efecte inverse. Partidele populiste au succes atâta vreme cât critică situația generală.
Vor urma și alte proteste. În general nemulțumirile scot în stradă reprezentanți ai clasei de mijloc, funcționari, oameni cu un anumit statut social peste medie. Mesajele suveraniste, extremiste, nu se adresează grupurilor sociale compacte, ci unor indivizi.
Fii primul care comentează