Image 1
Image 2
Ciornă automată

BUCUREȘTIUL INTERBELIC

Mița Biciclista: Icoana nonconformismului în Bucureștiul interbelic

O poveste populară din folclorul românesc
Povestea Mariei Mihăescu, cunoscută drept Mița Biciclista, străbate timpul, evocând spiritul liber și nonconformist al unei epoci de aur a României, unde frumusețea, pasiunea și aventura se împleteau pe străzile Bucureștiului.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Maria Mihăescu supranumită și Mița Biciclista, a fost o femeie faimoasă din perioada interbelică din România, datorită frumuseții sale, dar mai ales datorită imaginii sale nonconformiste din acea perioadă, imagine rezultată din viața amoroasă și din plimbările sale cu bicicleta pe străzile Bucureștiului. Renumele și l-a câștigat în anul 1898, datorită unui ziarist amorezat de ea, George Ranetti, care a observat-o într-una din plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei.

 

Cunoscută ca fiind prima femeie din România care a mers pe bicicletă, Mița a fost bănuită că ar fi avut legături amoroase cu mari nume ale perioadei interbelice: Regele Ferdinand (de la care a primit casa din Piața Amzei, casă care îi poartă azi numele, Mița Biciclista), Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau chiar regele Manuel al Portugaliei. Deși acesta din urmă a cerut-o în căsătorie, Maria l-a refuzat din cauza iubirii sale pentru doctorul Nicolae Minovici, fondatorul societății „Salvarea”. În cele din urmă, în anii ’40 ea s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu.

 

“Mița Biciclista și Bicicleta” este o poveste populară din folclorul românesc care a captivat imaginația oamenilor de generații întregi. Ea relatează aventurile unui băiat obișnuit, Mița, și a bicicletei sale fermecate.

 

 

Mița Biciclista: Icoana nonconformismului în Bucureștiul interbelic
Mița Biciclista: Icoana nonconformismului în Bucureștiul interbelic

 

 

Povestea începe cu prezentarea lui Mița, un băiat sărac, dar plin de imaginație și dorință de aventură. El primește drept cadou o bicicletă veche și ruginită de la unchiul său, un meșter priceput în repararea obiectelor. Chiar dacă bicicleta nu era în cea mai bună stare, Mița era extrem de fericit să o primească și își dorea să o transforme într-o bicicletă magică.

 

Într-o noapte, după ce a îngrijit și a curățat bicicleta cu multă grijă, Mița se urcă pe ea și pornește într-o călătorie nocturnă. În timpul călătoriei, el descoperă că bicicleta are puteri magice: poate zbura, merge pe apă și chiar călători în timp.

Pe parcursul aventurii sale, Mița întâlnește personaje fantastice și trăiește experiențe incredibile. Ea ajută oamenii din satele învecinate, învinge răufăcători și salvează animalele în pericol. În cele din urmă, Mița înțelege că magia bicicletei nu constă doar în abilitățile sale miraculoase, ci și în hotărârea și curajul său de a face bine.

În finalul poveștii, Mița se întoarce acasă, dar nu înainte de a se asigura că bicicleta este păstrată în siguranță. El continuă să viseze la noi aventuri și să împărtășească povestea bicicletei sale magice cu cei din jur.

Această poveste captivantă încântă și inspiră atât copiii, cât și adulții, și este un omagiu adus imaginației și puterii de a visa. Ea transmite mesaje puternice despre curaj, altruism și puterea de a transforma lucrurile obișnuite în extraordinare.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

BIOGRAFIE

O pagină din filosofia de viaţă a dr. Vasile Lucaciu

Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852 – 29 noiembrie 1922) şi-a câştigat un loc bine determinat în istoriografia românească încă din timpul vieţii. Spre deosebire de alţi români transilvăneni, personaje importante în viaţa politică de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, apoi în pregătirea Unirii din 1918, Vasile Lucaciu nu a intrat niciodată într-un con de umbră, nu a rămas un personaj necunoscut sau dat uitării.