Asculta acest articol… au declarat că au fost victime ale hărțuirii online (cyberbullying) în 2022, ceea ce reprezintă o creștere față de bilanțul din 2018.
”Acest raport este un semnal de alarmă care ne îndeamnă pe toţi să luptăm împotriva hărţuirii şi violenţei acolo unde şi când au loc”, trage un semnal de alarmă directorul OMS Europa Hans Kluge, citat într-un comunicat. Un studiu precedent, realizat de către Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), care are la bază date din 2018, arăta un nivel de 13% al hărţuirii cibernetice în această categorie de vârstă. Hărţuirea fizică a rămas stabilă – 11% dintre copii spun că au fost hărţuiţi la şcoală anul trecut, faţă de 10% dintre copii intervievaţi în urmă cu patru ani, se arată în raport. Pandemia covid-19 a modificat modul în care interacţionează adolescenţii, relevă OMS. ”Formele virtuale de violenţă între egali au devenit deosebit de pregnante de la începutul pandemiei covid-19, când lumea tinerilor a devenit tot mai virtuală pe timpul perioadelor de carantină”, precizează organismul ONU.
Potrivit acestui nou studiu, 15% dintre băieţi şi 16% dintre fete au declarat că au fost hărţuiţi online în ulimele luni cel puţin o dată. Cele mai mari niveluri au fost înregistrate la băieţi în Bulgaria, Lituania, Polonia şi Republica Moldova, iar cele mai mici niveluri au fost înregistrate în Spania, anunţă OMS, fără să prezinte detalii. ”Tinerii petrec până la şase ore pe zi online, iar schimbări chiar minime în nivelul intimidării şi violenţei pot avea repercusiuni profunde asupra sănătăţii şi stării de bine a mii de persoane”, declară Hans Kluge. Un adolescent din opt a recunoscut că a fost hărţuit online de către unul sau mai mulţi egali, un număr în creştere cu trei puncte procentuale din 2018, se arată în raport. În privinţa încăierării, datele sunt stabile în ultimii patru ani – 10% dintre adolescenţ au fost implicaţi într-o altercaţie. Raportul priveşte 279.000 de copii şi adolescenţi din 44 de ţări şi regiuni din Europa şi Asia Centrală, dar şi din Canada. În majoritatea teritoriilor, hărţuirea cibernetică atinge un maximum la vârsta de 11 ani la băieţi şi la vârsta de 13 ani la fete.
În general nu există diferenţe sau sunt mici în funcţie de categoriile socio-profesionale din care provin părinţii. De exemplu, în Franţa există doar o diferenţă de un punct procentual între grupuri. Canada a raportat însă o diferenţă semnificativă, potrivit căreia copiii cel mai puţin favorizaţi sunt cei mai hărţuiţi. Astfel, 27% dintre fetele care aparţin unui procent de 20 la sută dintre cele mai sărace gospodării au declarat că au fost victime ale unor abuzuri la şcoală, în comparaţie cu 21% dintre fetele care aparţin unui procent de 20 la sută dintre cele mai înstărite gospodării.
CITEȘTE ȘI:
PĂLINCĂ UNGUREASCĂ LA GRANIȚA CU ROMÂNIA
Fii primul care comentează