Asculta acest articolOpoziția profită de situație și cere modificarea constitiției pentru alegerea directă a președintelui, prin votul cetățenilor.
După cum se știe Ungaria este republică parlamentară. Majoritatea parlaementară alege președintele țării. Cum Fidesz câștigă alegerile de ani buni, președintele este de aceeași culoare cu primul ministru.
Sub masca demisiei de onoare ale celor două femei, președintele Novak și ministrul Varga, se ascunde mâna premierului Orban. Cazul a inflamat întreaga țară. Directorul casei de copii acuzat de pedofilie fusese acuzat de mai mulți ani, dar nu s-a luat nicio măsură împotriva lui. Încă din anul 2016 persa a scris despre cazul acesta, dar nu s-a luat nicio măsură.
Directorul școlii, Vasarhelyi Ianos, cu o vechime de 26 de ani în funcție este cetățean de onoare al orașului Bicske, unde s-a petrecut cazul care a îngrozit întreaga Ungarie.
Dezbaterea despre cum ar trebui ales președintele se poartă cam în același stil ca în România. Numai că o parte dintre români, inclusiv lideri politici, cred că ar fi în avantajul stabilității politice ca președintele să fie ales de parlament, având astfle mai puțină putere, și nu prin vot direct.
O dezbatere de acest fel s-a purtat mai ales în timpul mandatului președintelui Train Băsescu. S-a organizat și un referendum pentru demiterea lui, dar conform Constituției nu s-a validat demiterea lui pentru că la vot nu s-au prezentat jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale.
S-a văzut atunci că nu se știe cu exactitate câți votanți reali sunt în România. Adică listele nu sunt aduse la zi. Un referendum pentru demiterea unui primar este, de asemenea, împosibilă pentru că legea cere ca numărul celor care votează pentru demitere să fie jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. Numai că prezența la vot este deseori mai mică de 50%.
Cu ce ar ajuta democrației ungare dacă președintele ar fi ales prin vot direct? În Ungaria în felul acesta puterea primului ministru al fi limitată. Sau împărțită cu președintele. Viktor Orban nu s-ar putea manifesta ca unic deținător al deciziilor în stat și în guvern.
Partidele de opoziție sunt la fel de slabe atât în Ungaria cât și în România. Însă în Ungaria nu apare un partid de tipul AUR pentru că Fidesz a confiscat sloganele spoecifice partidelor populiste, suveraniste, la modă în toată Europa.
Germania se confruntă cu creșterea explozivă a popularității partidului Alternativa pentru Germania, formațiune acuzată de extremism. Alegerile europarlamentare vor scoate în evidență aderența alegătorilor la politicile populiste.
Dacă în Ungaria FIDESZ nu are emoții, în România este o problemă. Comasarea alegerilor s-a putea ca până la urmă să nu servească PNL și PSD, ci să avantajeze AUR. Se va vedea la alegerile din 9 iunie dacă PNL, susținătorul comasării, a avut dreptate.
Până unde vor merge protestele în Ungaria? O modificare a Constituției într-o țară în care un singur partid deține majoritatea, este greu de făcut. Dar opoziția profită de orice ocazie pentru a atrage atenția asupra situației politice din Ungaria.
Chiar și pornind de la acest caz se poate vedea diferența dintre nivelul democrației din România și Ungaria. Noi stăt bine la echilibrul dintre puteri, însă când la Cotroceni ajunge un președinte autoritar întregul sistem se clatină.
În concluzie, nu este perfectă nicio republică parlamentară, dar nici una prezidențială.
Fii primul care comentează