Asculta acest articolNouă, oamenilor, ni s-a oferit o structură a creierului capabilă să filtreze și să analizeze rațional cererile apetitului< cortexul cerebral, în special partea situată în lobii frontali.
Ca orice motor, apetitul are nevoie să fie controlat. În primul rând, trebuie să ne educăm apetitul, astfel încât să ne placă lucrurile sănătoase și să găsim satisfacție în comportamente sănătoase. Iar controlul apetitului se referă la satisfacția creată de cantitatea adecvată din ceea ce este sănătos și bun.
Asocierea alimentelor
Trebuie să știm că stomacul secretă două tipuri de sucuri gastrice în timpul procesului de digestie< sucuri acide și sucuri alcaline. Acestea două nu pot coexista în același mediu deoarece se neutralizează reciproc. Iată cauza pentru care suntem balonați atunci când mâncăm friptură cu cartofi prăjiți, lapte cu cereale sau alte asocieri de acest gen. Proteinele se digeră în prezența sucurilor acide, iar pentru digestia carbohidraților sunt secretate sucuri alcaline. Bolul alimentar nedigerat intră într-un proces de putrefacție, favorizând formarea de toxine în organism și ulterior formarea de grăsime.
Grăsimile nu se combină cu alimente bogate în amidon
Doar legumele pot fi combinate cu produse din alte grupe alimentare. Nu trebuie asociate des, la aceeași masă, două alimente concentrate. Prin alimente concentrate înțelegem toate alimentele cu excepția legumelor și fructelor. Așadar, nu trebuie asociate două tipuri de proteină la o masă, adică nu consumați în același timp carne, ouă, nuci, vegetale cu un conținut bogat în proteine și cu un conținut caloric ridicat. De asemenea, renunțați la combinația clasică de carbohidrat complex cu proteină< friptură cu cartofi, ouă cu pâine, paste cu carne, produse de patiserie cu lapte.
Grăsimile nu se combină cu proteine sau cu alimente bogate în amidon. Singura asociere recomandată este cu legume. Grăsimile diminuează acțiunea glandelor gastrice, inhibând secreția sucurilor necesare digestiei celorlalte alimente. Așadar, brânză cu smântână atât de consumată de români nu este o alegere potrivită, la fel cum este și combinația de sarmale cu smântână.
Carbohidrații complecși nu se consumă cu alimente acide. Aciditatea nu numai că întârzie digerarea carbohidraților, dar favorizează fermentația. Pâinea sau cartofii nu se asociază cu roșiile, nici fasolea verde nu se asezonează cu lămâie.
Proteinele animale se digeră corect doar în prezența legumelor sărace în amidon (salată, varză, ardei gras, roșii).
Fructele se consumă ca o gustare cu 30 de minute înainte de masă, la masa principală dimineața pe stomacul gol, niciodată că desert. Fructoza împiedică secreția sucurilor gastrice. În plus, nu combinați fructele dulci cu cele acide. Fructe dulci sunt< bananele, cireșele, strugurii, perele, fructele de pădure. Sunt considerate fructe acide următoarele< afinele, portocalele, lămâile, căpșunii, rodiile.
Dacă consumați fructe după masă, ele vor fermenta în stomac, cauzând gaze și balonare.
Trebuie să fim foarte prudenți cu carnea de miel, care este extrem de bogată în acid uric, pentru că poate crea probleme mai ales bolnavilor de gută, celor cu afecțiuni renale sau cardiace. Este o carne foarte grasă, iar excesul poate duce la pancreatită, boală care are un procent letal de 50-70%.
Carnea consumată trebuie combinată cu multe verdețuri, mai ales carnea de miel care stă în stomac aproximativ 4 ore, adică se digeră greu. Trebuie să evitați consumul la aceeași masă a umpluturii de miel și a ouălor.
Consumați cât mai puțin alcool (puțin vin nu strică) și faceți plimbări între mese. Nu uitați, mâncarea în exces se pune în frigider, nu în stomac!
Fii primul care comentează