Image 1
Image 2

EVENIMENT ÎN CĂPLENI

Peste 2000 de participanți au luat parte la concursul de sacrificare a porcilor organizat de UDMR

Ploaia din zorii zilei de sâmbătă, 3 februarie, părea să zădărnicească eforturile celor de la UDMR, care au organizat la Căpleni, pentru organizaţiile de la sate şi oraşe, cea de a 11-a ediţie a concursului de tăiat porci, care în final s-a dovedit a fi cel care a reunit o participare record, ...
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

…. fie şi prin prisma numărului mare de spectatori, de ordinul miilor, dacă îi putem numi aşa.
Opţiunea Căpleni nu pare întâmplătoare. Într-un an, concursul de organizează într-o aşezare de pe malul drept al Someşului, iar apoi în anul următor, pe malul stâng.

 

Asemeni ediţiilor precedente, şi la această a XI-a ediţie, concursul a început prin preluarea porcilor de către fiecare echipă, apoi asomarea, sacrificarea (sângerarea), pârlirea cu gaz şi/sau cu paie, spălarea, despicarea pe spate sau pe burtă, apoi tranşarea în piese anatomice, efectuarea examenului trichineloscopic, prepararea diverselor aşa numite mezeluri de casă – cârnat, caltaboş, jumări şi alte delicatesuri.

 

Dacă în unele comune şvăbeşti, înainte de pârlire, porcul este opărit, se rade părul, după care se pârleşte, în alte aşezări, doar se pârleşte cu paie, iar mai nou doar cu gaz.

 

Competiţia în sine începe încă de la preluarea porcului. În funcţie de experienţa şi dexteritatea membrilor echipei, se lansează pratic concursul privind cel mai scurt timp pentru despicarea porcului şi de pregătire a preparatelor tradiţionale.

 

Şi în acest an, asemeni altor ani, porcii cu greutăţi între100 şi 110 kilograme, au fost duşi la Căpleni dintr-o fermă specializată, din judeţ, fiind astfel eliminate eventualele suspiciuni privind starea de sănătate a animalelor supuse sacrificării. Din surse demne de încredere am aflat că, în acest an, porcii sacrificaţi au fost plătiţi de concurenţi la preţul de 13 lei kilogramul în viu, iar echipa din Tăşnad a primit porcul cadou.

 

Ca un detaliu din domeniul curiozităţii, în lipsa/insuficienţa mijloacelor de transport animale, autorizate din judeţ, s-a apelat la o firmă din judeţul Sălaj, căreia i s-a plătit plătit suma de 2.000 de lei pentru prestaţie.

 

 

Coloană de mașini de peste 2 kilometri

 

 

Echipele participante în număr de 39, fără să fi venit invitaţii din Ungaria şi Ucraina, fiind sosite de dimineaţă la  această manifestare de dexteritate culinară, au avut acces cu autoturismele până în apropierea fermei/fermelor în care s-au amplasat aşa numitele standuri. Cei care au sosit ulterior, au parcat maşinile pe ambele părţi ale şoselei pe o lungime de peste 2 kilometri, iar apoi, poliţiştii au ieşit în teren pentru a obliga şoferii să nu se aventureze în a bloca şoseau, pe jumătate blocată şi aşa.

 

Dacă cineva este curios să facă socoteli, poate să le facă, în ceea ce priveşte numărul mare de autoturisme sosite din diverse zone ale judeţului.

 

Cu anume aproximaţie, noi estimăm că au fost între 700 şi 1.000 de maşini parcate începând din satul Căpleni, până la locul concursului. În aceste condiţii este lesne de intuit numărul mare de privitori şi … degustători de ocazie. Este greu de estimat numărul celor care de curiozitate au ieşit din confortul zilnic, dar sigur nu greşim dacă spunem câteva mii.
Toţi curioşii care au mers pe jos preţ de peste 2,5 kilometri într-un sens, au înfruntat noroiul de pe traseu, dar mai ales mocirla formată în incinta în care au fost amenajate cele 39 de standuri, fiecare având şi câte un spaţiu în care şi-au primit vizitatorii, au organizat mici expoziţii de produse tradiţionale, produse alimentare tradiţionale, unele având ca bază carne sau alte asemenea, de porc.

 

N-au lipsit nici mici expoziţii de broderii, aranjamente cu figurine, ustensile vechi folosite la tăiatul porcilor, produse déjà afumate precum cârnaţ, şuncă, slănină ş.a.

 

După cu era normal, în incintele rezervate echipelor au fost amplasate căldările în care s-a încălzit apa pentru spălatul porcilor, apoi pentru opăritul caltaboşilor, pentru prăjitul jumărilor, pentru gătit varza cu carne – toros, pentru gătit diverse ciorbe şi supe tradiţionale ş.a.

 

Este relativ dificil a creiona în cuvinte tot ceea ce se putea vedea acolo. Unde mai punem faptul că, majoritatea spaţiilor rezervate primirii oaspeţilor erau pline déjà în jurul prânzului, în vreme ce echipele munceau în cadrul concursului.
Pentru a vă putea imagina dimensiunea interesului faţă de această competiţie, desfăşurată acum în Căpleni, vă spunem că, în jurul orei 15 mai erau echipe care se preocupau de a face cel mai lung cârnat, cel mai lung caltaboş, încă soseau oameni pe jos, spre locul de desfăşurare a competiţiei gastronomice.

 

Se cuvine subliniat faptul că la ediţia din acest an a concursului de tăiat porci găzduit de comuna Căpleni, alături de Pataki Csaba, Nagy Szabolcs, alţi fruntaşi UDMR, consilieri judeţeni, membri ai unor echipe, am remarcat prezenţa prefectului Radu Roca, reprezentanţi ai FDG, dar şi a aleşilor locali din o serie de comune cu primari UDMR, care au avut echipe în concurs.

 

Menţionăm aici câteva comune ale căror primari au susţinut echipele care i-au reprezentat: Andrid, Culciu, Căuaş, Halmeu, Livada, Carei, ş.a.  N-a lipsit nici tradiţionala “scenă” amenajată în remorca unui autocamion, echipată cu boxe şi toate cele necesare pentru a se putea difuza muzică, dacă tot era o zi de relaxare şi de distracţie.

 

 

Diverse categorii de premii

 

Dacă manifestarea despre care facem vorbire a fost o competiţie, era firesc să existe juriu pentru anumite “secţiuni”.
În competiţie au fost punctate printre altele: diverse categorii de bunătăţi culinare preparate din carne de porc, ustensile folosite, aranjamente în ceea ce priveşte unele produse din expoziţie aduse de către echipele participante, rapiditatea în pârlirea porcului, pârlirea în sine a porcului, despicarea lui în părţi anatomice, aspectul acestor piese anatomice, gustul preparatelor, lungimea cârnaţului şi a caltaboşului executat sub văzul privitorilor, dexteritatea de a prăji carnea, de a prepara jumările ş.a.

 

De la o asemenea competiţie nu putea lipsi pălinca şi vinul, ingrediente lichide pentru a menţine voia ună a participanţii la concurs, dar şi a oaspeţilor invitaţi.

 

 

Dacă pentru cele mai sus menţionate referitoare la sacrificarea, tranşarea şi apoi realizarea diverselor preparate juriul a fost compus din: Csorvási Béla, Antal István, Tuţuras Adrian, Takács Zoltán şi alţi doi membri, ale căror nume n-am reuşit să le aflăm, pentru pălinca şi vinul oferit, juriul a fost compus din: Hornyák Tibor, Huszti Gyula, Butka Sándor, cunoscuţi producători de rachiuri naturale din fructe, dar şi cultivatori de viţă de vie nobilă.

 

 

Rezultate obţinute

 

 

Echipa din Urziceni a executat cel mai lung cârnaţ, care la măsurătoare a fost de 71 de metri, pe locul doi s-a situat echipa din Nisipeni, cu un cârnaţ de 64 de metri, în vreme ce echipa din Lazuri a înscris în palmares cârnaţ de 32 de metri.

 

Într-un alt clasament, pe podium au urcat echipele: locul I Urziceni, locul II Căpleni şi pe locul III Szatmári Vadkanok.

 

Iată şi alte rezultate: UDMR Satu Mare – pentru cel mai arătos cotlet cu os; Tăşnad – cel mai inspirat platou, dar şi pentru utilizarea celor mai inspirate condimente; Heveli 1 – Căpleni – cea mai distractivă echipă; Săcăşeni – cel mai gustos caltaboş cu ficat; Agriş – cel mai gustos gulaş; Heveli 2 – Căpleni – cel mai meseriaş prăjit al caltaboşului;  Turulung – pentru cel mai gustos cotlet prăjit;  Bercu – cea mai gustoasă ciorbă de varză acră; Bogdand – cele mai frumoase cusături tradiţionale; Oraşu Nou – cea mai gustoasă supă pe carne din zona cefei; Livada – cea mai gustoasă friptură – fleică; Botiz – cea mai gustoasă carne cu varză – toros; Tiream -cea mai rapidă echipă la tranşat, cea mai bună friptură cu cremă de usturoi; Culciu – cele mai bune sarmale cu păsat; Dobra – cel mai gustos gulaş; Halmeu – cea mai bună supă lebbencs; Nisipeni – excelenţă în babgulaş; Porumbeşti – cel mai gustos cârnat de Ugocea; Hodod – cea mai bună fălcuţă de porc; Foieni – cea mai frumoasă sângerare; Szatmári Vadkanok – cea mai frumoasă amenajare a incintei şi cea mai profesionistă tranşare; Andrid – cea mai profesionistă împungere; UDMR Căpleni- cea mai bogată ofertă; Partiumi Falugazdászok – cel mai bun muşchiuleţ umplut; Cehăluţ – cele mai bune sarmale; FDG Căpleni – cea mai frumoasă şuncă; Viile Satu Mare – cea mai profesionistă pârjolire.

 

Printre altele, Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, preşedintele UDMR – organizaţia judeţeană Satu Mare, a spus: „Felicitări tuturor echipelor! Astăzi ne-am îmbogățit cu o mulțime de arome, rețete și experiențe. În fiecare an, competiția ne oferă oportunitatea de a păstra și transmite moștenirea noastră culturală. Vă mulțumim pentru organizarea excelentă, pentru cele mai gustoase preparate și pentru faptul că am sărbătorit împreună și anul acesta”.
Preşedintele Pataki a mai spus că acest model de păstrare a tradiţiilor ar trebui să fie luat în întreaga ţară, indiferent de partid politic. Vorbind cu câţiva dintre primarii care au însoţit echipele la această competiţie organizată de UDMR, cu participarea exclusivă a echipelor din rândurile maghiarilor, am reţinut că marele premiu este participarea în număr atât de mare a transmiţătorilor de tradiţii culinare, socializarea, dar şi prezentarea spiritului de echipă. Pe de altă parte, PSD, PNL, Alianța Dreapta Unită, AUR și alte formațiuni de ce nu pot organiza pentru alegătorii lor, astfel de evenimente?

 

CITEȘTE ȘI:

Județul Satu Mare a scăpat de pesta porcină africană

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with