INDICAȚII TERAPEUTICE

Preparatele din nalbă au efecte imunomodulatoare

Asculta acest articol

Florile ei aspectuoase, mov, sunt străbătute de vene stacojii. Fructul nalbei este un cerc de nuci mici, fiecare conţinând o singură sămânţă.

Din punct de vedere medicinal au importanţă frunzele şi rădăcina. Atât frunzele, cât şi florile se aşază în straturi subţiri şi sunt uscate la întuneric, pentru a nu li se distruge pigmenţii antocianici. Odată uscate, frunzele şi florile se folosesc la prepararea de infuzii, decocturi şi pulberi.

Principii conţinute

Rădăcinile conţin amidon, mucilagii, substanţe glucidice şi lipidice, taninuri, flavonoizi, săruri minerale. Frunzele conţin mucilagii, glucide, ulei volatil iar florile conţin mucilagii, flavonoide, glucoronat de flavone, flavonoli, saponozide, taninuri, uleiuri volatile, antocianozide, derivaţi feolici (acizi cafeic, clorogenic, cumaric), substanţe glucidice, acizi graşi, săruri minerale.
Toate cele 3 părţi ale plantei au acţiune antiinflamatorie, decongestivă, emolientă, expectorantă, antidiareică, antialgică, imunomodulatoare.

Indicaţii terapeutice

Ceaiurile din frunze de nalbă-mare sunt indicate în afecţiunile aparatului respirator, bronşite, laringite, pentru uşurarea expectoraţiei.
Preparatele din rădăcină de nalbă-mare sunt utile în inflamaţiile gingiilor, inflamaţiile gurii, în diaree.
De asemenea, pentru uz intern, sunt indicate ceaiurile de nalbă pentru afecţiunile digestive, enterocolite, gastrite, duodenite, ulcer, stomatite, boli renale (cistite, uretrite, pielite, nefrite).
Ca gargară, este recomadată pentru problemele din zona orală; decoctul poate fi aplicat pe gingiile bebeluşilor pentru a le uşura durerile apariţiei primei dentiţii.

Administrare:

Infuzia din frunze de nalbă-mare se prepară din 1 linguriţă de plantă mărunţită, la 1 cană cu apă. Se beau 1-2 căni pe zi.
Rădăcinile de nalbă-mare se folosesc sub formă de macerat la rece. Se pune 1 lingură de rădăcină mărunţită, în 1 cană cu apă rece, se adaugă 1 vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu şi se lasă la macerat 1 oră. Se strecoară, iar cantitatea se bea în cursul unei zile.
În faringită, amigdalite, stomatite, gingivite se face gargară de mai multe ori pe zi cu macerat la rece din 2 linguriţe de frunze şi rădăcini mărunţite, la 1 cană cu apă.

În cosmetică

Pentru tenurile uscate, ca şi pentru cele iritate, se recomandă folosirea unui extract apos din rădăcină de nalbă-mare. Peste 3 linguri de rădăcini tăiate în bucăţi mici se toarnă 1 cană de apă fiartă şi răcită. Se macerează timp de 6 ore la temperatura camerei, după care se filtrează. Maceratul astfel preparat se aplică sub formă de comprese.