Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR

Primarii de comune nu mai alocă fonduri pentru biblioteci

Primarii de comune nu mai  alocă fonduri pentru biblioteci
Dacă în urmă cu peste 30 de ani, căminele culturale de la sate erau spaţiile în care se organizau o serie de evenimente culturale cu participarea unor formaţii artistice de interes local, ...
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

…. schimburi culturale, dar şi de formaţii de profesionişti, iată că aceste construcţii au devenit doar simple săli de evenimente, departe de ceea ce se dorea la momentul construirii/amenajării lor. În numeroase comune ale judeţului, imobilul căminului cultural adăpostea şi biblioteca comunală. Până la apariţia Internetului, a diverselor forme de comunicare electronică, dar şi de acces la o serie de scrieri divers, bibliotecile comunale aveau rolul de a completa prin numărul de cărţi deţinute în inventar, bibliotecile şcolare care, erau insuficiente pentru a deservi toţi elevii dornici de lectură. În egală măsură, bibliotecile comunale erau frecventate mai ales în perioada de iarnă de o serie de localnici care au fost pasionaţi de lectură, care se deconectau măcar peste zi, prin lectură.

 

Iată că la distanţă de aproximativ 35 de ani de la momentele menţionate mai sus, auzim tot mai des despre cadre didactice (analfabet funcţional), dar şi despre un număr în continuă creştere în rândurile tinerilor, cu aceeaşi etichetă.  Ba mai mult, diversele examene pe care le susţin elevii până a termina 8 clase şi apoi, până a susţine examenul de Bacalaureat, dovedesc un fapt năucitor. Mai sunt copii în clasa a VIII-a, care citesc deosebit de greu un text la prima vedere, iar despre aşa numita compunere să nici nu vorbim. Mulţi se împotmolesc în a scrie fie şi o banală cerere, sau autobiografia – curriculum vitae – CV, atât de necesare documente în cele mai diverse împrejurări. Cu siguranţă, această situaţie se poate pune pe seama Internetului, a anumitor biblioteci virtuale, a ignorării lecturii în condiţiile în care, din spaţiul virtual pot fi copiate de către elevi o serie de rezumate, referate sau te miri ce alte asemenea, acceptate de anumite cadre didactice. Este lesne de explicat în asemenea condiţii analfabetsimul funcţional. Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.

 

Revenind la lectură, la necesitatea acesteia, se cuvine subliniat faptul că, în ciuda existenţei bibliotecilor comunale în mai toate unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, fondul nou de carte mai că lipseşte. Ba în unele comune lipseşte biblioteca, iar în altele, lipseşte bibliotecarul. Acolo unde există bibliotecă şi fond de carte, există şi bibliotecar, acesta de regulă lucrează mai mult pentru primărie asemeni unui funcţionar, dar mai puţine ore pentru bibliotecă. O problemă deosebită a perioadei, semnalată de o serie de primari din judeţ o reprezintă insuficienţa banilor la buget. Alocările bugetare pentru achiziţia de carte sunt aproape inexistente. Adesea, fondul de carte este completat de livrările din achiziţiile Bibliotecii Judeţene. Despre alocări pentru susţinerea unor cercuri artistice, sprijinirea publicării unei lucrări scrise de către cineva din comună, mai că nu se poate vorbi. Sunt rare situaţiile în care, la nivele locale funcţionează unele formaţii artistice, mai puţin sub forma unor organizaţii nonguvernamentale ONG-uri.

 

Pentru a afla dacă la nivelul comunelor se alocă bani pentru a sprijini fenomenul şi activitatea culturală, am contactat mai mulţi primari din judeţ.

Sergiu Crişan, primarul comunei Supur, ne-a spus că, la nivelul comunei există şi funcţionează bibliotecă comunală, fiind angajată bibliotecară. Biblioteca, pe parcursul a patru ore în zilele lucrătoare, deserveşte în mod expres tinerii de vârstă şcolară.  Nu se poate vorbi despre frecventarea bibliotecii de către un număr consistent de adulţi din comună. Din păcate, spunea interlocutorul nostru, bugetul local este an de an tot mai sărac.  Nu sunt alocate fonduri pentru achiziţia de carte sau pentru susţinerea unor apariţii editoriale sau de altă factură în ton cu prevederile Legii 350/2005.

Marian Torok, primarul comunei Medieşu Aurit, confirmă o situaţie similară cu cea descrisă de primarul din Supur. Bibliotecă este, este bibliotecar, un fond consistent de carte, dar numărul cititorilor adulţi este aproape inexistent. Biblioteca este frecventată de elevi. Bugetul comunei Medieşu Aurit, aşa cum a punctat primarul, este de la an la an tot mai “suplu”. Este în continuă scădere puterea de … cumpărare, fapt care se resimte în diverse domenii ale vieţii locale, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile culturale şi achiziţie de carte. Nu s-au prevăzut sume exprese pentru activităţi cultural sau pentru a susţine editarea unei cărţi sau alte asemenea. La solicitare, susţinea interlocutorul nostru, cu siguranţă s-ar căuta căile legale pentru a aloca fonduri. Marea problemă a acestor solicitări este faptul că, de regulă la sate, rectificarea bugetară se face la interval mari  de 3 sau chiar 6 luni, iar banii solicitaţi ar putea ajunge prea târziu la cel care îi solicită.

Ioan Irime, primarul comunei Turţ, ne-a spus că, la construirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2024 s-a avut în vedere şi activitatea culturală.
La capitolul cultură-culte au fost alocate sume simbolice, fără a fi ignorat acest element. Nu se cumpără prea multe cărţi pentru biblioteca comunală din lipsa banilor.
Periodic, spunea interlocutorul nostru, Biblioteca Judeţeană Satu Mare, mai trimite câte un colet ce conţine cărţi pentru biblioteca comunală. Doar elevii, o parte a acestora, cercetează biblioteca pentru a împrumuta câte un volum spre a-şi complete lectura şcolară.

Iuliu Ilyes, primarul comunei Vetiş, una dintre cele mai bogate comune ale judeţului, fie şi prin prisma numărului mare de angajaţi, ne-a spus că în bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei, nu are incluse sume separate pentru cultură, dar la nevoie, cu siguranţă se poate găsi soluţia legală de a putea susţine anumite activităţi. Biblioteca comunală funcţionează, este şi personal angajat. Achiziţia de carte este sporadică.

Mihai Găman, primarul comunei Dorolţ, la rândul său, ştie despre prevederile Legii 350/2005, fiind de acord că susţinerea activităţilor culturale, nu neapărat cele de masă, dar necesită susţinere. Se asigură periodic bani pentru unele asociaţii care organizează activităţi în comună. Curios sau nu, la nivelul comunei Dorolţ nu există aşa numita bibliotecă comunală. Fondul de carte este deţinut de biblioteca şcolii.

CITEȘTE ȘI:

 

Un nou caz de vulpe turbată pe raza comunei Turț

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns