Asculta acest articol
Dacă PNL va fi de acord cu aceste măsuri mai mult scurse din dosarul întocmit de primul ministru şi grupul de sfătuitori anonimi decât anunţate în mod deschis, cu siguranţă PNL va ajunge undeva pe la 10%.
Povara este transferată pe umerii firmelor mici şi mijlocii.
În timp ce guvernul ezita să instituie un impozit de 1% din cifra de afaceri a multinaţionalelor, iată că se poate institui un impozit de 3% pentru microintreprinderile care depăşesc o cifră de afaceri de 60 000 de euro.
De asemenea se limitează “rentabilitatea” din domeniul HORECA la 30% în condiţiile în care inflaţia poate exploda în orice moment ajung]nd din nou la două cifre. Altfel spus, guvernul omoară vaca, dar doreşte în continuare mai mult lapte.
Modul discreţionar în care guvernul Ciolacu tratează sistemul privat faţă de sistemul de stat denotă natura de-a dreptul socialistă a PSD.
Vocea slabă a PNL abia dacă se face auzită. Criticile se îndreaptă spre Nicolae Ciucă şi Lucian Bode. Frânturile din stenogramele şedinţei la care conducerii PNL i s-au prezentat puncte din setul de măsuri arată că implementarea setului de măsuri lucrate în laboratorul PSD ar putea conduce la o ruptură a partidului.
Guvernul Ciolacu nu a reuşit să arate nicio măsură care să conducă la reducerea cheltuielilor. De exemplu se află acum că şefa agenţiei care se ocupă cu autorizarea activităţilor de genul cisternelor cu gaz care au explodat la Crevedia are un salariu lunar de 11 000 de euro. Adică de patru ori mai mare decât salariul preşedintelui Iohannis.
De remarcat că setul de măsuri de reducere a cheltuielilor este la secret, se pare că şi faţă de partenerul PNL. După calculele experţilor economisirea după aprobarea Reformei Fiscale va fi de 1%. Adică Ioana Timofte, directoarea Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA (CNCIR, fostul ISCIR) va avea un salariu mai mic cu 110 euro. Asta da reducere de cheltuieli.
Problema este că guvernul vrea să acopere gaura din buget prin supraimpozitarea economiei private. Ajungem din nou la întrebarea de ce PSD ţine neapărat să menţină numărul mare de bugetari.
Răspunsul este acelaşi: pentru a-şi conserva bazinul electoral din zona sistemului de stat. Asta nu înseamnă reformă, ci simplă alergătură după bani. Dacă setul de măsuri anunţate nu se pun în echilibru cu nivelul de suportabilitate a mediului de afaceri, PNL va reacţiona amintindu-şi că, totuşi, este un partid de dreapta. Cum ar putea reacţiona ca să arate în mod clar că nu este de acord cu măsurile propuse de PSD? Într-un singur fel: ieşind de la guvernare.
Nu este exclus ca PSD chiar să dorească acest lucru. Adică forţează nota pentru a obliga PNL să părăsească guvernarea.
Marcel Ciolacu face un joc periculos. În primul rând vrea să arate că PSD este singurul partid care îşi asumă responsabilitatea unei reforme. În al doilea rând vrea să treacă drept salvatorul personalului bugetar adunând mai mulţi bani la buget.
În acest moment se poate trage o singură concluzie, anume că prin reformă PSD înţelege supraimpozitare.
