Asculta acest articolEste suficient să vedem cine anchetează circumstanțele izbucnirii incendiului de la Spitalul Matei Balș din București pentru a ne face o imagine despre gravitatea incendiului. Când este solicitată secția Omoruri nu este de joacă. Este vorba despre pierderea de vieți omenești. Cu alte cuvinte, omul merge la un spital să se trateze, să-și prelungească viață, și moare într-un incendiu.
Soldat cu morți și răniți, incendiul de la un spital în care erau internați bolnavi de Covid, a survenit într-un moment dificil pentru guvern.
Peste câteva zile premierul trebuie să prezinte bugetul în fața parlamentului. Nu sunt definitivate numirile în funcțiile din linia a doua, a treia a patra etc. din instituțiile subordonate guvernului.
Mâna lungă a numirilor merge până la nivelul consilierilor, secretarelor, purtătorilor de cuvânt, șoferilor, portarilor, femeilor de serviciu, diverșilor funcționari necunoscuți din instituțiile deconcetrate ale statului.
Tragedia survine în plin proces de negociere și instalare pe aceste funcții atât de mult râvnite de persoane mai mult sau mai mult puțin calificate, dar care sigur au nevoie de recomandări din partea unor partide.
Percepția publică este că fără recomandare politică cu greu se poate ajunge într-un post bine plătit, cu muncă puțină, fără responsabilități directe și personale.
Cum va trece guvernul Cîțu peste această tragedie? După incendiul de la Colectiv au avut loc proteste soldate cu demisia premierului Victor Ponta. După incendiul din 2010 în care și-au pierdut viața șase nou născuți, premierul de la aceea vreme, Emil Boc, nu și-a dat demisia.
Așadar, în cazul unor tragedii depinde de conjunctura politică a momentului. Cu toate că ancheta este instrumentată de secția “Omoruri” nu suntem în situația ca guvernul să-și dea demisia.
Nici măcar PSD nu cere demisia guvernului. De ce? Pentru că noua formațiune AUR i-a luat-o înainte. Proaspeții parlamentari au profitat de ocazie și au ieșit în stradă.
De altfel, în ciuda morților de la spitalul Balș, nu sunt întrunite condițiile politice pentru demisia premierului. Nici măcar a ministrului de la Sănătate pentru că situația este moștenită.
Când este vorba despre moștenire nu este vinovat decât trecutul. Adică toate guvernele, toate administrațile, toți directorii de spitale.
În cazul spitalului Balș ar fi vorba despre actualul senator PSD, Adrian Streinu-Cercel.
Așa se explică de ce PSD – și mass media pro social democrată – nu au făcut mare vâlvă pe marginea incendiului de la Balș.
Atât din partea coaliției de guvernare, cât și din partea PSD, se dorește ca evenimentul să fie trecut cu vederea. Mare caz nu a făcut nici președintele Klaus Iohannis.
Dacă cele mai importante forțe politice doresc mușamalizarea tragediei, este posibil ca și secția “Omoruri” să fie ceva mai îngăduitoare, mai ambiguă în privința cercetărilor. Ca în multe alte cazuri, morții vor duce secretul cu ei în mormânt.
Pe de altă parte, după fiecare eveniment tragic încep să se facă promisiuni pentru ca altădată să nu se mai mai întâmple astfel de catastrofe. În cazul de față se politicienii promit că se vor construi spitale noi. Nu este o noutate. :i după incendiul de la Neamț s-au făcut aceleași promisiuni.
Problema este că nu s-au construit spitale noi. Actualele spitale sunt din timpul lui Ceaușescu sau chiar mai vechi. Premierul Cîțu a observat cu această ocazie că banii din ce în ce mai mulți alocați domeniului Sănătății merg în proporție de peste 95% către salarii. În spitale se fac doar cârpeli, iar o parte din achiziții zac prin subsoluri, nefolosite.
Din aceste declarații ar rezulta că o mare parte din vina pentru starea spitalelor se datorează modului în care au fost și sunt administrate spitelele. Se face o directă trimitere către consiliile județene.
Care pot fi consecințele? O autonomie reală a spitalelor, scoaterea de sub subordonarea consiliilor județene sau o centralizare mai accentuată. Depinde ce își doresc medicii. Poate că ar fi momentul să se vadă cum funcționează spitalele în alte țări, cu mai multă experiență în domeniu.
În orice caz, secția “Omoruri’ nu poate rezolva problema generală din sistemul sanitar.
