Image 1
Image 2

Suveraniști contra suveraniști, liberali contra liberali

Campaniile electorale au darul de a pune cap în cap oameni care, în fapt, au aceleași idealuri. Să începem cu cea mai nouă ideologie, suveranismul.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Nou apărut, suveranismul încă nu s-a ridicat la rangul de concept, fiind deocamdată doar un cuvânt aruncat din gură-n gură, folosit pentru a marca o anumită stare decât pentru a desemna un curent politic.

 

Pus în relație cu patriotismul, cu conservatorismul, așezat în preajma familiei de cuvinte, suveran, suveranitate, trimite la concepte de ev mediu combinate cu articole din diverse constituții actuale. Fiecare țară se declară suverană și indivizibilă, suveranitatea însemnând înainte de toate integritate teritorială.

 

Suveranismul, dacă ar fi să-l integrăm în rândul conceptelor unanim acceptate, ar trebui să admitem că are sensuri ambivalente, purtând în sine și ideea de suveranitate-integritate cât și sensul de secesionism, separatism, particularism, regionalism etc.
Așadar, încă nu se poate opera cu acest termen ca și concept unanim acceptat. Pentru unii acest instrument poate însemna lingură pentru o ciorbă sățioasă sau linguriță pentru miere, pentru alții furculiță, cuțit sau chiar săgeată aruncată spre adversar.

 

Mai mult sau mai puțin explicit, s-a intrat în campanie electorală, faza pe înțepături, cules de date și informații compromițătoare din interiorul și exteriorul partidului propriu.

 

Se discută despre candidați, locurile eligibile pe listele electorale, consilii locale, județene și parlament. Frământările interne uneori răzbat înafară. Neliniștea pentru pierderea unor funcții este perfect legitimă. Este posibil ca la niciun partid să nu se conserve starea de fapt actuală.

 

Se vor schimba multe lucruri, în rău pentru unii, în bine pentru alții. Din informațiile care ajung la presă este posibil să se “rotească” multe persoane pe funcțiile din liniile secundare, de la directori și consilieri până la secretare, portari și șoferi.

 

La suprafață se vede doar lupta dintre partide. Putem începe cu zona tricolorilor. AUR s-a trezit cu un adversar din prima configurație a partidului în care Diana Șoșoacă mergea umăr la umăr cu George Simion. Acum cei doi aleargă pe același culoar vizând același electorat.

 

Devine din ce în ce mai limpede că voturile din zona patrioticilor, a celor care ce se înfășoară în roșu, galben și albastru se vor împărți între mai multe formațiuni politice.
Suveraniștii luptă contra suveranișilor, la fel ca liberalii contra liberalilor, însă cu arme mai contondente. Sigur că înființarea unui pol de dreapta este o misiune imposibilă. Lipsește elementul decisiv, omul care unește contrariile. Nicolae Ciucă pare mai degrabă dispus să întindă în continuare o mână către PSD decât către partidele desprinse din PNL.

 

Închizând toate ferestrele dinspre stradă, dinspre partidele care l-au votat, președintele Klaus Iohannis procedează la fel ca Emil Constantinescu, numai că președintele actual poate spune că el a învins SRI, nu că a fost învins ca fostul președinte susținut de CDR, fost membru PNȚCD. De fapt și după președintele Traian Băsescu partidul care l-a susținut s-a dezintegrat, PDL topindu-se, ca denumire, în masa PNL.

 

Frământările din zona partidelor suveraniste, precum și agitația din rândul partidelor de dreapta, contrastează cu liniștea social-democraților. Recuperându-l pe Victor Ponta, cu tact și perseverență, Marcel Ciolacu a înăbușit orice tendință de sciziune din zona social-democrată. Cu o singură excepție: încercarea lui Mircea Geană de a deveni candidat independent susținut de PSD.

 

După câteva sondaje care îl plasau pe Mircea Geoană pe o poziție mai favorabilă decât pe președintele PSD, Marcel Ciolacu s-a autosesizat și foarte fin a pus lucrurile la punct.
Niciun lider al partidului, niciun social democrat nu mai presupune că Mircea Geoană ar putea fi candidatul PSD. Este liber să candideze, poate face oricâte sondaje dorește, dar nu va fi susținut de PSD. Printre altele, secretarului general adjunct NATO care vrea să devină președintele României i se aduce aminte că a plecat din PSD cu scandal.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Sigla Informatia Zilei

Un an de război

Asculta acest articol După o serie de ştiri contradictorii despre un posibil atac al armatei ruse asupra Ucrainei, aşa cum

EDITORIAL-DUMITRU-PACURARU

La moartea a doi mari scriitori

Vestea că Adam Puslojic, marele poet român născut în Serbia, a încetat din viaţă, mi-a dat-o Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. L-am anunţat, la rândul meu, pe George Vulturescu, mereu la curent cu ce se mai întâmplă în lumea literară. Nu ştia. Nu a apărut nicăieri, a spus poetul sătmărean.