Image 1
Image 2

PESTĂ PORCINĂ

Târgurile de țară, închise de 7 ani de frica pestei porcine care este și nu este

Zeci, poate sute de ani au trecut de la apariţia în aşa numitelor târguri de ţară, în care au fost dezvoltate o serie de activităţi menite...
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

… a deveni diverse momente cu scopul  de a diversifica punctele de atracţie ale anumitor categorii de privitori, momente din spaţiul public, care au constituit în timp puncte de atracţiei care au devenit în timp spaţii de interese denumite locale şi chiar zonale, ca să nu le spunem regionale, devenind din domeniul trecutului. Schimburile comerciale inclusiv în ceea ce a reprezentat mica industrie au constituit modalităţi concrete de tranzacţii comeriale între meşteşugari şi populaţie, dar şi de schimburi diverse între o serie de zone geografice  şi economice. Aşa se face ce că, de aproape 8 ani, aşa numitele târguri de ţară au dispărut din peisajul rustic zonal şi regional al judeţului Satu Mare, dar şi din alte judeţe.

 

 

 

Instituirea din 31 iulie 2017, a restricţiilor impuse ca urmarea a confirmării primelor  cazuri de Pestă Porcină Africană – PPA în România, chiar la noi în judeţ, a însemnat un moment esenţial în ceea ce înseamnă dezvoltarea sectorului de creştere a animalelor în România, mai ales când facem vorbire despre suine.
Aşa cum am subliniat cu diverse ocazii, aşa numitele târguri de prezentare şi vânzare a bovinelor în mod special, au înregistrat un regres considerabil. Gospodăriile populaţiei, dar mai ales exploataţiile comerciale s-au aflat şi se află în situaţia de a cumpăra materialul biologic necesar dezvotării afacerii în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea producţiei de carne de porc din activitatea indigenă.

În prezent, nu mai există focare de pestă în gospodăriile din județ

 

 

De zeci de ani, populaţia din mediul sătesc mai ales, în majoritatea momentelor îşi asigura din surse locale necesarul de porci/purcei pentru anul următor. Probabil acesta era unul dintre motivele pentru care nu existau aşa numitele deja stigmatizate focare de pestă porcină clasică în urmă cu aproximativ 15 ani, iar apoi, au fost confirmate cu aproximativ 7-8 ani în urmă, focarele de pestă porcină africană – PPA, apărute ca din neant, fără a exista o explicaţie anume cu privire la apariţie. Au fost emise o serie de ipoteze, unele chiar cu suport ştiinţific. Cu siguranţă omul s-a aflat şi se află printre vectorii care diseminează virusul.
Ultimele informaţii apărute la nivel judeţean, ca să nu vorbim neaparat în context naţional, arată că a scăzut cel puţin pentru moment numărul cazurilor de PPA la nivelul porcilor din gospodăriile populaţiei, dar şi în cazul porcilor mistreţi. În acest moment, în judeţul Satu Mare nu există nicio restricţie ca urmare a unor măsuri impuse de eventuale focarele de PPA. În prezent, nu există focare active de PPA, în cazul porcului domestic. Focarele de PPA la mistreţ pot fi declarate închise după minimum doi ani de la ultima confirmare. În concluzie, în mediul silvatic poate exista virusul vreme îndelungată şi poate ameninţa porcul domestic din gospodăriile populaţiei şi/sau din fermele comerciale. Astfel că din păcate, nu se poate da un termen pentru redeschiderea târgurilor de țară.
După cum ne spunea zilele trecute doctorul Nicolae Dumuţa, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare, existenţa unor spaţii destinate porcilor care sunt identificaţi, aflaţi permanent sub control sanitar-veterinar, ar putea prezenta pentru o serie de sătmăreni o modalitate suplimentară de a putea urmări trasabilitatea animalului. Din păcate, spune interlocutorul nostru, există şi pe mai departe animale care nu sunt identificate, care în cazul identificării la sacrificare a existenţei PPA şi/sau a trichinelozei, animalele nu sunt depăgubite pentru proprietar, chiar dacă sunt supuse sechestrării.
Interlocutorul nostru este de părere că existenţa unor pieţe zonale, ca să nu le spunem regionale, aflate sub control strict sanitar veterinar ar putea contribui la creşterea efectivelor de porci inclusiv pentru fondul pieţii, cu provenienţă cunoscută dinspre gospodăriile populaţiei, dar şi reducerea cererii de carne de porc şi preparate pe piaţa liberă.

 

 

Existenţa unui sistem unitar de monitorizare şi verificare a Pestei Porcine Africane – PPA, dar şi a altor maladii care se referă la sectorul de creştere a porcilor, ar putea contribui la creşterea efectivelor de animale din producţie internă, implicit la reducerea în timp a importuriilor de material biologic destinat consumului intern din România.

În România, 80% din carnea de porc vine din străinătate

Este chiar jenant ca puţin peste 20% din consumul de carne de porc din România să fie asigurat din producţie internă, în condiţiile în care, în mod explicit, autorităţile româneşti au promis prijin consistent fermelor de reproducţie, atât de necesare pentru revigorarea sectorului de creştere a suinelor.
Dezvoltarea acestor ferme este evidentă şi la noi în judeţ, dar insuficientă pentru necesarul de purcei, de aproximativ 200.000 de capete pe an. Deţinem informaţii că sunt în pregătire noi ferme de reproducție la porc, dar durează până ce acestea vor fi puse în funcţiune şi vor putea livra purcei pentru ferme, dar şi pentru gospodăriile populaţiei.

 

 

Iată o veste bună dată fermierilor prin presa cu profil agricol.
A fost redeschis târgul de animale din Zlatna, un eveniment tradițional pentru Munții Apuseni, sâmbătă, 13 aprilie, un eveniment tradițional la care participă crescători de animale din toată zona, menţionează Agroinfo.

 

 

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with