TRADIŢII ÎN OAŞ

Tot mai mulţi tineri aleg să se căsătorească în haine populare strămoşeşti

Asculta acest articol

Fie că ne referim la marile sărbători de peste an, sau chiar la propriile nunţi, aceştia aleg să poarte, cu multă mândrie şi bucurie, portul popular autentic, acela moştenit din străbuni. Desigur că este de apreciat şi faptul că foarte mulţi tineri din Ţara Oaşului aleg portul popular actual pentru a merge la biserică, la marile praznice, atunci când este permis şi acceptat acest lucru, însă nu trebuie trecut cu vederea faptul că felul în care era concepută ţinuta ţăranului acum 50-100 de ani era mult mai confortabilă, plăcută la purtat, cu materiale moi şi răcoroase, fiind confecţionate din fibre naturale. Unde mai punem faptul că acele decoraţiuni regăsite pe straiele autentice erau cusute de mână, având anumite semnificaţii aparte şi făcând trimitere la complexitatea credinţelor şi obiceiurilor moşilor şi strămoşilor noştri?

Acest respect faţă de înaintaşii noştri îl regăsim şi la tinerii Liana Patricia Ghiriti din Tur şi Daniel Gavriş din Gherţa (foto), care au ales să îşi unească destinele într-un mod cât se poate de autentic. Au dorit să respecte întocmai obiceiurile de nuntă, reuşind să mobilizeze câteva zeci de invitaţi care au ales să îmbrace, la rândul lor, ţinuta oşenească strămoşească. Pentru ca totul să se apropie cât mai mult de ceea ce a însemnat cândva acest moment important din viaţa omului, tânăra pereche a dorit să-i aibă alături pe fraţii Zele, Petrică şi Ionuţ. Este cunoscut faptul că cei doi artişti au în repertoriul lor numai piese culese din folclorul autentic, şi că respectă toate rigorile ţâpuriturilor de demult. Ne referim aici la linia melodică, la versurile alese, dar şi la mesajul transmis, prin intermediul intonaţiei, vocii, respectiv a ţinutelor impecabile, specifice zonei Boineşti, de unde îşi au originile. Cei doi i-au avut alături şi pe membrii Ansamblului Vocea Oşenilor, care este coordonat de către Mariana Birtoc, originară din Călineşti Oaş. Ea este cea care se ocupă de copiii din grup pentru a învăţa danţurile specifice zonei, dar îi îndrumă şi îi ajută să îmbrace corect ţinuta oşenească moştenită din străbuni. Perechea de miri a mai avut alături şi alţi ţâpuritori şi ceteraşi renumiţi, în afară de Ionuţ şi Petrică Zele. Este vorba despre Floare Pop a Surdului, tot din Boineşti, care este cunoscută în localităţile din această zonă etnografică pentru vocea frumoasă şi măiestria cu care “ţâpure” la nunţi.

O altă persoană de nădejde şi de nelipsit de la nuntă a fost mătuşa Ana Corzan, din Huta Certeze, care este mare iubitoare şi cunoscătoare de tradiţii specifice locului. Este şi responsabilă cu primirea vizitatorilor de la casa – muzeu din localitate, şi neobosită promotoare a autenticului oşenesc. A fost cea care a pus în practică renumitul obicei al împletitului miresei, ajutată fiind şi de alte mătuşi, deoarece acest ritual poate dura chiar şi până la 6-7 ore.

Mireasa a fost ajutată şi de “druşte” la momentul îmbrăcării portului popular, acestea fiind prietenele sale apropiate, căci aşa se obişnuieşte să se aleagă domnişoarele de onoare. După sosirea mirelui, s-au “giucat” danţurile specifice, iar apoi primăriţa Aurelia Fedorca a oficiat cununia civilă, fiind prezentă la Muzeul în Aer Liber al Ţării Oaşului. A fost un eveniment deosebit, demn de apreciere şi un exemplu de urmat pentru tinerii care iubesc tradiţiile autentice.

Participanţii preconizează faptul că tot mai multe perechi vor alege să simplifice ritualul de nuntă, atât prin port, cât şi prin obiceiurile practicate, astfel încât să se revină la forma lor autentică, străveche.