Image 1
Image 2

Un sondaj privit de jos în sus

Mi s-a întâmplat să văd ultimele rezultate ale unui sondaj de jos în sus. Mi-a scăpat prima parte, a premianților, pe care, în linii generale, îi știam.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Primul loc pe podium: PSD.

 

În unele sondaje partidul lui Marcel Ciolacu este credidat cu 31%, în altele cu 29%, însă niciodată cu mai mai puțin de atât. Un procent de 28% pentru PSD pare a fi ieșit din calculele caselor de sondare.

 

În schimb PNL se mișcă într-o mai largă grilă. Uneori trece de 21%, alteori, în alte sondaje, scade la 18-19%. Limita de jos este, totuși, încurajatoare. PNL nu scade sub linia de 18%.
La fel, PSD nu trece de granița de 31%.

 

Așadar partea de sus a sondajelor este cuprinsă între o limită minimă de 18-19% și o limită maximă de 30-31%. Nici un partid în vogă, PSD, PNL, AUR, nu trece de 31% și nu scade sub 18-19%.
Oricum le învârți, oricum le sucești, nu ajungi la o majoritate clară. În toate sondajele PSD și PNL întrunesc o majoritate parlamentară la piciorul broaștei.

 

Potrivit sondajul INSCOP dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare PSD ar obține 29,5% iar PNL18,4%. Total 47,9%. Cu cele 5 procente ale UDMR încropesc o majoritate parlamentară ușor peste 50%.

 

Un calcul asemănător se poate face și înlocuind PNL cu AUR. Partidul lui George Simion este creditat în același sondaj INSCOP ușor peste PNL, la un procent de 20,2%. Asta nu schimbă datele problemei din punct de vedere aritmetic. Le schimbă din punct de vedere ideologic. Poate ajunge un partid fără structuri teritoriale, fără lideri receptați ca mari personalități, la un asemenea nivel de receptare electorală?
Partid fără o doctrină politică explicită, AUR jonglează, se joacă, speculează cu direcția ideologică.Totul este în ceață, lideri, program, finanțare, direcția doctrinară. Contează prea puțin din moment ce procentele sale intră în calculele pentru o viitoare majoritate parlamentară.

 

Dar să ne uităm în partea de jos a sondajului. Trecând peste “Alt partid” credidat, ca de obicei, cu 1,3%, ajungem la formațiunile înființate de foști lideri, de foștii președinți ale partidelor cu ștaif. REPER, partid înființat de Dacian Cioloș, ar obține 0,5 din voturi la viitoarele alegeri parlamentare.

 

Cu 0,5% mai sus ne întâmpină Forța Dreptei, partidul altui președinte de mare partid, Ludovic Orban. Ce simte președintele unui partid credidat cu 1%? Greu de spus.

 

Nu foarte departe, la o aruncătură de băț, se află partidul înființat de Traian Băsescu, PMP, creditat cu 1,7%.
Trecând peste Partidul Verde, total necunoscut, ajungem la formațiunea unui alt lider politic marcant. Pro România lui Victor Ponta are dublu față de partidul lui Traian Băsescu, undeva la 2,6%.

 

Mai contează, mai au vreo relevanță partidele foștilor mari politicieni, începând cu Tăriceanu, Băsescu, Ponta, Cioloș, Dăncilă, Liviu Dragnea?
Partea de jos a sondajelor este un fel de cimitir a brontozaurilor. Au dominat scena politică o bună bucată de vreme însă în momentul în care au părăsit marea corabie în care pluteau partide precum PSD, PNL, USR, nu au mai însemnat nimic.

 

Mai merită să consumi cerneală pentru a înțelege ce i-a determinat pe acești politicieni să se desprindă de partidele-mamă?
La poalele sondajelor este multă jale, dar și multă naivitate. Privindu-i te întrebi: aceștia au fost marii conducători ai României, în mâinile lor a fost, odată, pâinea și cuțitul, destinul a milioane de români?

EDITORIAL-DUMITRU-PACURARU

PARTIDUL

“La noi la partid” este o expresie des întâlnită în conversațiile dintre politicieni. Te întâlnești cu unul cu altul pe stradă, îl întrebi ce mai face, iar el îți spune că merge “la partid”.