TRADIȚIE CREȘTINĂ

Viața și învățăturile Sfântului Macarie Egipteanul

Asculta acest articol

Macarie cel mare mai este cunoscut și sub numele de Macarie Egipteanul, fiind născut în jurul anului 300 în Egipt, din părinți cuvioși. Încă de mic copil a fost învățat ce înseamnă dreapta credință, dar și facerea de fapte bune.

Părinții i-au cerut să se căsătorească, însă el s-a retras în pustie, iar în timp de post și rugăciune, el a avut o vedenie. Un heruvim i-a arătat pustia pe care Dumnezeu i-a dat-o lui și fiilor săi duhovnicești drept moștenire. La scurt timp, logodnica și părinții săi au murit subit, și Macarie s-a făcut ucenicul unui monah bătrân. De atunci, făcându-se monah, a dus o viață și mai aspră.

Cu toate acestea, a fost învinuit de necinstirea unei fecioare, pe nedrept. A fost bătut și batjocorit, iar abia apoi fata a mărturisit adevărul. Plecând în pustiul Schitului, a ajuns la marele Antonie și i-a devenit ucenic.

Cuviosul Macarie cel Mare a fost apreciat mult de contemporani, ca un monah desăvârşit, care a trecut de treapta practică a luptei cu patimile, şi a ajuns la contemplaţie. Pentru smerenia şi blândeţea sa era numit un dumnezeu pe pământ. Macarie era un desăvârşit învăţător în ceea ce priveşte rugăciunea.