Image 1
Image 2

Zile din ce în ce mai pline de evenimente

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

După câteva zile de refacere a forțelor, politica își recâștigă teritoriile aparent pierdute. Primele instituții care ies la rampă, Guvernul și CSM. Imediat după Anul Nou, unul dintre miniștri și-a dat demisia. Ocazie pentru PSD de a discuta despre o posibilă restructurare a guvernului.

Actualul guvern are 24 de miniștri. Foarte mulți în comparație cu alte țări. Reducerea ministerelor la 16 sau 18 ar fi un semnal bun pentru un partid care s-a remarcat prin foarte multe măsuri populiste, dar și printr-o încurajare a birocrației. Se înțelege că într-o coaliție este nevoie de multe funcții pentru a mulțumi pe cât mai mulți. Stabilitatea politică se menține printr-o cât mai generoasă împărțire de funcții. Instabilitatea apare atunci când crește numărul nemulțumiților. Actualul guvern se remarcă și prin numărul foarte mare de secretari și subsecretari de stat. Despre directori generali, șefi de direcții, șefi de agenții, membri în comisii și comitete, în consilii de administrație nici nu se poate vorbi. Este vorba de sute, poate mii de persoane. Aceste rotițe fac legătura dintre funcționarii de rând și vârful puterii. Cetățenii de rând nu intră în această horă dementă a birocrației. Ei sunt doar victime, contribuabili muți, masă amorfă transformată în votanți odată la patru ani.

Reducerea ministrelor ar fi un semnal, care nu ar reduce cu nimic nici birocrația, nici taxele și impozitele împovărătoare.

Prin aceste taxe, impozite și fel de fel de plăți practic salariatul de rând plătește către stat 70-80% din munca lui. Cu sau fără 6 sau 8 miniștri nu se face primăvară în stufoasa birocrație românească.

Alt eveniment importat este legat de persoana președintelui. Klaus Iohannnis nu a căutat să-și ascundă orientarea politică. S-a remarcat nu doar ca un critic al PSD-ALDE, ci ca un adevărat adversar politic. Nu miră pe nimeni că și în dezbaterea pe legile justiției s-a situat pe altă poziție decât majoritatea PSD-ALDE. Acuzat că își bazează puterea și influența pe instituțiile de forță, SRI, Parchetul General, DNA, președintele nu poate demonstra contrariul atâta vreme cât cere să se mențină vechile articole de lege prin care are atribuția de a numi procurorul general, șeful DNA, directorul SRI. 

Garantul independenței justiției este CSM. Se înțelege miza uriașă privind alegerea președintelui acestui important mecanism democratic. Ședința de ieri i-a pus față în față pe președintele Iohannis și pe ministrul Toader. Cine câștigă șefia CSM câștigă mai mult decât o redută în lupta dintre puterile statului, în confruntarea continuă dintre parlament, guvern și președinție, dintre putere și opoziție. CSM este un organism independent, dar toată lumea are opțiuni politice și se comportă în consecință, luând decizii subiective în funcție de simpatiile politice. Toți sunt oameni, indiferent de statutul profesional.

În spatele unor declarații principiale se află interese politice. La ședința CSM președintele Iohannis nu avea cum să nu-și exprime punctele de vedere cunoscute. Nu avea cum să aplaude majoritatea parlamentară. Ministrul Toader nu putea renunța la poziția sa exprimată public de câteva luni de zile.

Până la urmă conducerea CSM a fost aleasă de grupul care a întrunit mai multe voturi. Ca în parlament. Democrația înseamnă aritmetică. La fel se va proceda și în cazul restructurării guvernului. Va decide grupul care va întruni mai multe voturi. Dincolo de acest principiu elementar sunt dezbaterile înfocate, certurile fără sfârșit.

Dacă partidele mici ar fi mari şi partidele mari ar fi mici

Să începem cu consecinţele reformei fiscale Ciolacu-Boloş: dacă se dă greş cu setul de măsuri propuse, PSD şi PNL se pot pregăti să facă saltul înapoi de la categoria super-greilor, de partide mari, la categoria cocoş, de partide mici. După primele măsuri prezentate “reaşezarea poverii fiscale pe criterii echitabile” pare să fie doar un slogan.

Dosarul Cîțu-Covid, butoiul cu pulbere din campania electorală

Dosarul DNA în care miniștri Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și fostul prim ministru Florin Cîțu,  acuzați că au fraudat milioane de euro cumpărând milioane de doze de vaccin peste necesar, va deveni subiectul major în jurul căruia se vor arunca săgețile electorale de anul viitor.