Asculta acest articolNorme pentru minorități, pentru imigranți, introducerea conceptului de “cultură de conducere”, a “culturii de ghidare” sunt teme în campania electorală din Austria, țara care se opune intrării României în Spațiul Schengen. Se va extinde dezbaterea despre cultura dominantă în țările din Est, cu populație mixtă? Este o mare provocare.
Un punct fierbinte este introducerea în dezbaterea publică a conceptului naționalist, cu nuanțe fasciste, numit “Cultura de ghidare” sau “Cultura de conducere”.
Partidul care conduce Austria consideră că regulile de conviețuire a populației majoritare cu minoritățile și imigranții sunt valori fundamentale ale Austriei, precum egalitatea între bărbați și femei și democrația. Aceste aspecte fundamentale ale guvernului austriac nu sunt negociabile, spune Nehammer.
Cu stabilirea normelor în noua cultură de ghidare în cultură până în anul 2030 a fost însărcinat ministru Integrării, Susanne Raab. “Așteptările noastre pentru o bună conviețuire privind conceptul culturii directoare, a culturii călăuzitoare, trebuie să fie comunicate clar imigranților”, spune ea. Noua cultură de ghidare, a culturii de conducere spune foarte clar: TRADIȚIE, NU MULTICULTURALISM. Teama experților, a oamenilor de cultură, este că acest concept retrograd ar putea deveni un model pentru partidele naționaliste, extremiste, mai ales din Europa de Est, în zonele locuite de populații mixte.
În contextul campaniilor electorale care încep în aceste zile și vor continua până la sfârșitul anului, vor răzbate aceste idei în România? S-au înființat în ultimele luni o sumedenie de partide care conțin în titulatura lor cuvântul “patriotic”, cu diferite nuanțe. Multe dintre ele, în jur de 20, fac parte din Alianța pentru Unirea Românilor, AUR. Ideologia lor se va face simțită în campania electorală. Multe partide mici, dar foarte zgomotoase, vor merge singure în alegeri. Există un număr destul de mare de suveraniști în rândul partidelor mari începând cu PSD, PNL, USR, Pro-România, PMP și altele, care vor vira spre naționalism.
Există un mare număr de membri, chiar în conducerilor acestor partide care mizează pe patriotism, pe românism, ca axă, ca direcție în timpul campaniei electorale. Nu este întâmplător că exact în județele Satu Mare și Maramureș, în care ponderea populației mixte, româno-maghiară este relativ echilibrată, organizațiile județene PSD și PNL nu au ajuns la o înțelegere ca să meargă cu candidați comuni pe listele electorale. În timp ce conducerea PSD Satu Mare este mai conciliantă cu UDMR, după cum deja se cunoaște, deputatul Adrian Cozma nu-și ascunde neîncrederea în conducerea UDMR, ca organizație manevrată de la Budapesta.
Se poate spune, așadar, acum la început de campanie electorală, că Satu Mare stă pe un butoi de pulbere. Care va fi discursul electoral dominant? Cum își va regla tirul PNL? Dar PSD? Ce poziție va avea Alianța Dreapta Unită? Dar AUR, cu atâtea componente naționaliste? Cum va răspunde UDMR și populația maghiară? În ce direcție vor ataca organizațiile PSD și PNL din moment ce pentru Parlamentul European au liste comune, iar la alegerile locale merg separat? Poate fi campania anti-UDMR un debușeu pentru produsele și subprodusele electorale ce se aruncă pe piața politică în timpul alegerilor locale? Este un fapt cunoscut că o campanie dură, cu atacuri la persoană, cu denunțuri penale, cu acuzații de corupție, pigmentate de teme șovine, naționaliste, extremiste, cuplate cu promisiuni populiste, aduc mai multă lume la vot.
În condițiile în care prezența la vot este mare este avantajată partea cu un bazin electoral mai mare, respectiv populația majoritară. Raportul dintre populația românească și populația maghiară la Satu Mare este de aproximativ 60% în favoarea partidelor românești și 40% în favoarea partidelor maghiare, UDMR, Partidul Civic Maghiar, la care se adaugă Forumul German. Cifrele, statisticile alegerilor precedente, începând din anul 1992 până la alegerile din 2020 arată în primul rând potențialul electoral al fiecărui partid, al maghiarilor și românilor, și abia în al doilea rând al partidelor. Vorba poetului “Ce-i mână pe ei în luptă?” Dorința de a învinge.
Sunt create, la Satu Mare, condițiile pentru o campanie cu substrat național? Depinde doar de conducerile partidelor, de starea de spirit a populației, dar mai ales de dorința de victorie a fiecărui candidat. Deși candidează pe liste de partid, bătălia fiecărui pretendent la funcția de primar, de președinte de consiliu județean, se poartă pe persoană fizică.
Fii primul care comentează