Cetatea din Ardud era legată printr-un tunel de cetatea Odeşti

Asculta acest articol

În localitatea Odeşti, judeţul Maramureş, la 100 de metri de Vârful Lespezi a fost descoperită în luna mai 2014, urmele unei cetăţi ce se presupune că a fost construită în anul 1200. Inedita descoperire a fost făcută în urma unei cercetări istorice amănunţite efectuate de către Vasile Iuga editorul şi preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş-Vodă”.

Satul Odeşti este aşezat la poalele Culmii Codrului şi se învecinează la vest cu satul Cuţa şi Soconzel, din judeţul Satu Mare. Vasile Iuga ne mărturiseşte că a îndrăznit să urce în căutarea cetăţii pentru a se convinge că ceea ce a citit în decursul căutărilor sale este adevărat.

Localitatea Odesti, atestata documentar din 1205

Descoperirea cetăţii va fi consemnată în cartea “Odeşti, străveche vatră de cultură şi civilizaţie românească“ care se doreşte a fi publicată în viitorul apropiat.
Documentându-se Vasile Iuga a pornit căutarea din dorinţa de a imortaliza prin intermediul viziunii sale judeţul Maramureş cu toate localităţile ce `l compun. Acesta a încercat să cuprindă într-o carte, ce-i drept deloc subţirică, bucata de istorie necesară oricărui cetăţean curios despre trecutul Ţării Codrului.
Alegerea făcută reprezintă rezultatul rădăcinilor ce încă sunt puternic înfipte în pământul românesc. Născut în oraşul Săliştea de Sus localitate a Maramureşului Istoric, a urmat sfatul primit în copilărie de la bunicul său, combatant în primul război mondial.„Mă copile, dacă îi ajunge la viaţa ta un pic de domn, să nu uiţi să scrii despre istoria Maramureşului şi a voievozilor Bogdan şi Iuga, care-s strămoşii familiei noastre“.
Localitatea Odeşti este aşezată la poalele Culmii Codrului fiind atestată documentar pentru întâia oară în anul 1205-1235 cu numele de Vodă. După datele istorice aceasta poate fi numită cea mai veche localitate din ţinutul Maramureşului. Învecinându-se la vest cu satele Cuţa şi Socond, o legătură cu judeţul Satu Mare se simţea încă de la primele cercetări.

Pivnitele lui Pintea Viteazul

Cunoscând legenda care spune că în acea parte a Codrului, la subsolul unui castel s-au aflat pivniţele lui Pintea Viteazu, istoricul Vasile Iuga, a încercat să îşi demonstreze ipotezele. Alături de profesorul şi traducătorul Vasile Rus de la Universitatea Babeş Bolyai (UBB) din Cluj Napoca, cu sprijinul viceprimarului din Odeşti şi a lui Petrică Chiş fiu al satului, a urcat la 588 de metri pentru a se convinge că într-adevăr cetatea Odeştiului a existat.
“Am pornind de la ideea că la 20 de kimometri de satul Odeşti a existat o cetate la subsolul căreia Pintea Viteazul şi-a construit pivniţele. Alături de un alt istoric şi profesor la UBB Cluj Napoca, viceprimar şi Pintea Chi; fiul al satului am urcat pentru prima dată pentru a cerceta zona din apropierea vârfului Lespezi. Cu noi am dus şi un excavator cu ajutorul căruia am reuşit să săpăm până ce am dat de zidurile cetăţii sau ce au mai rămas din ele.Timpul a trecut peste ele aşa că nu ne-a fost uşor. Am scos din zid cinci bolovani şi am destupat încă o parte pentru a observa cum sunt îmbinate uriaşele movile de piatră.“
Descifrând mai multe hărţi şi citind scrierile mai multor istorici a observat că cetăţile Ardud, Beltiug, Satu Mare şi cea de la Odeşti au fost legate printr-o axă subterană.“Bazându-mă pe scrierile mai multor istorici şi studiind mai multe hărţi, am ajuns la concluzia că cetăţile Ardud, Beltiug, Satu Mare şi Odeşti au fost unite între ele prin tunele subterane. Oamenii le foloseau pe atunci pentru a comunica în secret.Trecând atâtea sute de ani, vă puteţi imagina că foarte multe părţi ale acestora s-au surpat. Existenţa lor a fost dovedită după cercetările efectuate la cetatea din Ardud, judeţul Satu Mare“, a declarat Vasile Iuga.
Tot  preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş ne mărturiseşte că pe vremea comunismului securitatea ştia de aceste tuneluri pe care înaintaşii noştii le foloseau să se ascundă.      Pentru că sumele care ar trebui investite într-o astfel de investigaţie sunt foarte mari, Vasile Iuga las[ oamenii de specialitate să se ocupe mai departe. “Aproximativ 5000 de lei ar fi costat doar urcarea excavatorului până acolo. Nu sunt arheolog şi de aceea nu am să continui săpăturile. Sper ca pasionaţii să înceapă să investigheze. Sunt de părere că ceea ce vor găsi va fi cu adevărat fascinant. Din păcate nu am o atât de mare încredere în actuala eficienţă a acestui segment. Pun totul pe seama comodităţii şi a finanţelor mult prea mici“, a spus Vasile Iuga.